Sultana | Comuna: Mânăstirea | Judeţ: Călăraşi | Punct: Malu Roşu | Anul: 2017
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2017
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu;
Categorie:
Domestic; Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă; Tell; Necropolă plană;
Cod RAN:
| 104216.03 |
Județ:
Călăraşi
Unitate administrativă:
Mânăstirea
Localitate:
Sultana
Punct:
Malu Roşu
Localizare:
| 104216.03 |
Lista Ilustrațiilor - 3
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Nicolae | Cătălin | participant | Institutul de Antropologie "Francisc J. Rainer" Bucureşti |
| Soficaru | Andrei | participant | Institutul de Antropologie "Francisc J. Rainer" Bucureşti |
| xxBălășescuxx | Adrian | participant | Institutul de Antropologie "Francisc J. Rainer" Bucureşti |
| Golea | Mihaela | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Mărgărit | Monica | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Parnic | Valentin | participant | Muzeul Dunării de Jos, Călăraşi |
| Darie | Adelina | participant | Muzeul Municipiului Bucureşti |
| Opriş | Vasile | participant | Muzeul Municipiului Bucureşti |
| Ignat | Theodor | participant | Muzeul Municipiului Bucureşti |
| Lazăr | Alexandru Cătălin | responsabil | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Andreescu | Radian-Romus | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Dumitraşcu | Emil | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Florea | Mihai | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Haită | Constantin | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Radu | Valentin | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Voicu | Mădălina | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Crăciunescu | Ionela | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Covătaru | Cristina | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Frujina | Ovidiu | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Manea | Bogdan | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
Raport:
Săpăturile arheologice de la Sultana-Malu Roşu, com. Mânăstirea, jud. Călăraşi, din campania 2017, s-au desfăşurat exclusiv în Sectorul Terasă şi au vizat continuarea investigaţiilor legate de construcţia incendiată eneolitică C1/2014. Identificată în anul 2014, cu ocazia cercetărilor pentru identificarea limitei de est a necropolei preistorice de la Sultana-Malu Roşu, acestă construcţie, cu dimensiuni considerabile (cca. 12 x 10 m), a fost cercetată în cadrul unei suprafaţe de 16 x 16 m (Son 1/2016), amplasată la cca. 70 m vest de aşezarea de tip tell, la sud de Son 1/2014 şi Son 1/2015.
În campania 2017, cercetările au vizat investigarea complexelor posterioare ce perforau nivelul de distrugere al construcţiei C1/2014. După cum se stabilise încă din campania 2016, aceste intervenţii posterioare sunt de tip groapă (cele mai multe), dar şi o serie de şanţuri de fundaţie (C13/2017), ce delimitau o zonă rectangulară, pe toate laturile acesteia, legate cel mai probabil de o structură uşoră de suprafaţă. Materialele ceramice recuperate din aceste şanţuri de fundaţie pot fi atribuite exclusiv culturii Gumelniţa.
Patru dintre gropile posterioare identificate anterior, ce perforau nivelul de chirpici ars al construcţiei C1/2014, s-au dovedit în urma cercetării a aparţine unor complexe funerare. Gropile aveau forme ovale sau rectangulare. Trei dintre acestea (M96, M98 şi M99) conţineau schelete în poziţie chircită, lateral, orientate pe direcţii apropiate de est sau sud. Inventarul funerar lipseşte în majoritatea cazurilor. Pe baza elementelor de tratament funerar şi cazuisticii anterioare documentate în necropola de la Sultana-Malu Roşu, aceste morminte pot fi atribuite perioadei eneolitice. Mormântul notat M97, conţinea resturi redepozitate de la un individ reprezentat incomplet (craniul şi membrele inferioare), asociate cu două vase ceramice complete, ce prezentau caracteristici tipologico-stilistice specificei primei epocii a fierului.
Celelalte gropi ce tăiau nivelul de distrugere al construcţiei C1/2014, în număr de 7, sunt posterioare secveţei crono-culturale gumelniţene, fiind structuri excavate ce conţineau o cantitate mică de materiale arheologice. Se remarcă groapa C8/2017, ce conţinea resturile cvasi-complete ale unui schelet de Sus scrofa (în conexiune), asociat şi cu oase de Bos taurus.
La fel ca şi în campania 2016, în 2017 am decis continuarea investigaţiilor non-intruzive magnetometrice din perimetrul terasei, în vederea unei înţelegeri mai bune a distribuţiei construcţilor incendiate eneolitice de aici. Noile prospecţiuni magnetometrice au condus la identificarea altor două structuri arse (C14/2017 şi C18/2017), similare construcţilor C1/2014 şi C12/2016. Astfel, anomaliile identificate în urma prospecţiunilor au fost verificate arheologic prin intermediul unor sondaje test (Son 1/2017 şi Son 2/2017) de 3 x 1 m, în cadrul cărora au fost identificate niveluri de distrugere incendiate similare celor din C1/2014 şi C12/2016. Având în vedere zonele ocupate de aceste anomali, dar şi caracteristicile morfologice ale nivelurilor de distrugere descoperite în sondajele test, alături de caracteristicile materialelor arheologice recoltate din acestea (eneolitice), este clar că ne aflăm în faţa altor două construcţii eneolitice incendiate. Aceaste structuri vor fi investigate în campaniile următoare.
După cum arătam şi anterior, descoperirea acestor construcţi din zona off-tell de la Sultana-Malu Roşu redeschide discuţia despre semnificaţia aşezărilor de tip tell, precum şi asupra modului în care populaţiile preistorice percepeau spaţiul domestic şi cel funerar.
* * *
Tehnica de săpătură aplicată în situl de la Sultana a constat în metoda micro-stratigrafică, înregistrările realizându-se în sistemul unităţilor stratigrafice (u.s.-uri), în cadrul unor registre de unităţi stratigrafice şi complexe, fiind utilizate fişe tipizate.
Colectarea datelor brute din teren, în vederea înregistrărilor planimetrice şi altimetrice, s-a realizat cu ajutorul unui receptor GNSS (Global Navigation Satellite System), la care s-au adăugat o nivelă optică Leica NA 724 şi o staţie totală Leica TCR 407 Power.
Sedimentul din morminte şi din complexele cercetate a fost recoltat şi sitat. Din toate mormintele cercetate au fost recoltate probe pentru datări absolute (14C) şi analize de paleoparazitologie şi paleogentică (A.D.N.).
Materialele faunistice au fost prelucrate şi analizate pe teren de către echipa Centrului Naţional de Cercetări Pluridisciplinare din cadrul Muzeului Naţional de Istorie a României.
Piesele IMDA vor fi analizate în laboratoarele Universităţii „Valahia” din Târgovişte.
Artefactele litice şi ceramice vor fi analizate în laboratoarele Facultăţii de Geologie şi Geofizică Bucureşti.
În funcţie de bugetul disponibil, cercetările viitoare vor viza continuarea săpăturilor din vecinătatea aşezării de tip tell aparţinând culturii Gumelniţa, investigarea structurilor incendiate off-tell, dar şi cercetările din aşezarea plană aparţinând culturii Boian, precum şi în cadrul celor două necropole preistorice.
Bibliografie: