Sultana | Comuna: Mănăstirea | Judeţ: Călăraşi | Punct: Malu Roşu | Anul: 2016
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2016
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu;
Categorie:
Domestic; Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă; Tell; Necropolă plană;
Cod RAN:
| 104216.03 |
Județ:
Călăraşi
Unitate administrativă:
Mănăstirea
Localitate:
Sultana
Punct:
Malu Roşu
Localizare:
| 104216.03 |
Lista Ilustrațiilor - 4
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Andreescu | Radian-Romus | responsabil | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Dumitraşcu | Emil | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Golea | Mihaela | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Lazăr | Alexandru Cătălin | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Voicu | Mădălina | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Crăciunescu | Ionela | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Sandu | Roxana | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Bălănescu | Radu | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Predoi | Ana | participant | Birkbeck College, University of London, UK |
| Nicolae | Cătălin | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Răbâncă | Iulia | participant | Muzeul "Teoharie Antonescu", Giurgiu |
| Neagu | Marian | participant | Muzeul Dunării de Jos, Călăraşi |
| Parnic | Valentin | participant | Muzeul Dunării de Jos, Călăraşi |
| Darie | Adelina | participant | Muzeul Municipiului Bucureşti |
| Opriş | Vasile | participant | Muzeul Municipiului Bucureşti |
| Ignat | Theodor | participant | Muzeul Municipiului Bucureşti |
| Bălăşescu | Adrian | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare |
| Haită | Constantin | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare |
| Radu | Valentin | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare |
| Mărgărit | Monica | participant | Universitatea "Valahia", Târgovişte |
Raport:
Săpăturile arheologice de la Sultana - Malu Roşu, com. Mânăstirea, jud. Călăraşi din campania 2016 s-au desfăşurat exclusiv în Sectorul Terasă şi au vizat exclusiv cercetarea locuinţei incendiate gumelniţene C1/2014.
Aceasta a fost identificată în anul 2014, cu ocazia cercetarilor pentru identificarea limitei de est a necropolei preistorice de la Sultana-Malu Rosu. În vederea cercetării exhaustive a fost proiectată o suprafaţă de 16 x 16 m (Son 1/2016), la cca. 70 m vest de aşezarea de tip tell, la sud de Son 1/2014 şi Son 1/2015.
În general, construcţia respectivă prezintă majoritatea caracteristicilor constructive şi arhitectonice specifice locuinţelor gumelniţene din perimetrul aşezărilor de tip tell. Cercetările din această campanie au condus la dezvelirea întregului nivel de distrugere al locuinţei C1/2014. Dimensiunile acesteia, pe baza caracteristicilor planimetrice ale nivelului de distrugere, sunt de cca. 12 x 10 m, forma fiind rectangulară neregulată. Evident, respectivele dimensiuni ne indică doar distribuirea nivelului de distrugere, modul în care construcţia s-a prăbuşit şi amprenta nivelului de chirpici ars, nu dimensiunile reale ale acesteia. Distrugerea se prezintă sub forma unor blocuri masive de chirpici de mari dimensiuni, provenite probabil de la pereţi, dar şi fragmente de dimensiuni mai mici proveniţe tot din structura constructivă. Inventarul recuperat din nivelul de distrugere nu este spectaculos şi constă în piese de silex, greutăţi de lut, fragmente ceramice şi oase de animale.
Mai meţionăm că nivelul de distrugere al C1/2014 este perforat de o serie de intervenţii posterioare tip gropi sau şanţ. Complexele respective au fost doar identificate, ele urmând a fi cercetate în campaniile următoare. Datele din acest moment nu permit o încadrare crono-culturală a acestora.
Interesant este faptul că în limita de sud-est a construcţiei a fost identificat un mormânt de inhumaţie notat M95. Groapa funerară prezenta forma circular alungită şi conţinea în umplutură bucăţi de chirpici ars provenite de la construcţia studiată. Mormântul conţinea resturile unui individ depus în poziţie chircită, pe partea stângă, orientat NE-SV, cu craniul la NE (Fig 6). Gradul de conservare al scheletului este scăzut, conservându-se doar oasele lungi de la membrele superioare şi inferioare, craniul şi câteva vertebre. Mormântul nu conţinea obiecte de inventar funerar. În schimb, observaţiile stratigrafico-contextuale indică posterioritatea mormântului res-pectiv faţă de construcţia C1/2014.
Pentru a înţelege mai bine prezenţa acestei construcţii, s-a decis realizarea unor prospecţiuni magnetometrice în perimetrul din zona de est a terasei. Acestea a condus la identificarea altor două structuri arse similare construcţiei C1/2014. Una dintre aceste anomali a fost verificată prin intermediul unui sondaj test (Son 2/2016) de 3 x 1 m, în cadrul căruia a fost surprins nivelul de distrugere incendiat al altei construcţii. Aceasta va fi investigată în campaniile următoare.
Descoperirea acestor construcţi din zona off-tell de la Sultana-Malu Roşu redeschide discuţia despre semnificaţia aşezărilor de tip tell, precum şi asupra modului în care populaţiile preistorice percepeau spaţiul domestic şi cel funerar, precum şi modul de integrarea al acestora în mediul înconjurător.
***
Tehnica de săpătură aplicată în situl de la Sultana a constat în metoda micro-stratigrafică, înregistrările realizându-se în sistemul unităţilor stratigrafice (u.s.-uri), în cadrul unor registre de unităţi stratigrafice şi complexe, fiind utilizate fişe tipizate.
Colectarea datelor brute din teren, în vederea înregistrărilor planimetrice şi altimetrice, s-a realizat cu ajutorul unui receptor GNSS (Global Navigation Satellite System), la care s-au adăugat o nivelă optică Leica NA 724 şi o staţie totală Leica TCR 407 Power.
Sedimentul din morminte şi din complexele cercetate a fost recoltat şi sitat. Din toate mormintele cercetate au fost recoltate probe pentru datări absolute (14C) şi analize de paleoparazitologie şi paleogentică (A.D.N.).
Materialele faunistice au fost prelucrate şi analizate pe teren de către echipa Centrului Naţional de Cercetări Pluridisciplinare din cadrul Muzeului Naţional de Istorie a României.
Piesele IMDA vor fi analizate în laboratoarele Universităţii „Valahia” din Târgovişte.
Artefactele litice şi ceramice vor fi analizate în laboratoarele Facultăţii de Geologie şi Geofizică Bucureşti.
În funcţie de bugetul disponibil, cercetările viitoare vor viza continuarea săpăturilor din vecinătatea aşezării de tip tell aparţinând culturii Gumelniţa, investigarea structurilor incendiate off-tell, dar şi cercetările din aşezarea plană aparţinând culturii Boian, precum şi în cadrul celor două necropole preistorice.
Bibliografie: