Sultana | Comuna: Mânăstirea | Judeţ: Călăraşi | Punct: Malu Roşu | Anul: 2015
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2015
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Preistorie; Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu;
Categorie:
Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Descoperire funerară; Necropolă plană;
Cod RAN:
| 104216.03 |
Județ:
Călăraşi
Unitate administrativă:
Mânăstirea
Localitate:
Sultana
Punct:
Malu Roşu
Localizare:
| 104216.03 |
Lista Ilustrațiilor - 3
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Neagu | Marian | participant | Muzeul Dunării de Jos, Călăraşi |
| Parnic | Valentin | participant | Muzeul Dunării de Jos, Călăraşi |
| Andreescu | Radian-Romus | responsabil | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Darie | Adelina | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Dumitraşcu | Emil | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Florea | Mihai | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Golea | Mihaela | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Lazăr | Alexandru Cătălin | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Voicu | Mădălina | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Crăciunescu | Ionela | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Sandu | Roxana | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Predoi | Ana | participant | Birkbeck College, University of London, UK |
| Nicolae | Cătălin | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Răbâncă | Iulia | participant | Muzeul "Teoharie Antonescu", Giurgiu |
| Opriş | Vasile | participant | Muzeul Municipiului Bucureşti |
| Ignat | Theodor | participant | Muzeul Municipiului Bucureşti |
| Bălăşescu | Adrian | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare |
| Haită | Constantin | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare |
| Radu | Valentin | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare |
| Mărgărit | Monica | participant | Universitatea "Valahia", Târgovişte |
Raport:
Perioada de desfăşurare a cmpaniei: 06.07-18.08.2015
Cercetările arheologice de la Sultana - Malu Roşu, com. Mânăstirea, jud. Călăraşi se desfăşoară în cadrul proiectului Începuturile civilizaţiei europene. Neo-eneoliticul de la Dunărea de Jos, coordonat de Muzeul Naţional de Istorie a României.
Din păcate, obiectivele cercetării din campania 2015 au fost mult diminuate datorită limitării finanţării acordate şantierului în discuţie, exclusiv de către Muzeul Naţional de Istorie a României. În aceste circumstanţe, obiectivele planificate iniţial au trebuit să fie restrânse şi redimensionate. Astfel, cercetarea arheologică din acest an s-a axat pe continuarea săpăturilor arheologice interdisciplinare din cadrul sectorului terasă, în care se află necropola aşezării de tip tell de la Sultana-Malu Roşu. Tot în cadrul aceluiaşi sector au continuat şi cercetările în noua necropolă eneolitică din Şcoala Veche, identificată în anul 2014. De asemenea, în campania 2012 au fost efectuate o serie de carotaje palinologie şi sedimentologice în zona lacului Mostiştea, în vederea reconstituirii palierului de vegetaţie preistoric.
Sector terasă – necropolă preistorică
În acest sector s-a continuat cercetarea suprafeţei de lucru Son1/2014 (27 x 3 m), nefinalizată în campania anterioară. De asemenea, a fost deschisă o nouă suprafaţă de lucru Son1/2015 (27 x 3 m), la 1 m sud de Son1/2014, paralelă cu aceasta. Astfel s-a urmărit identificarea limitelor necropolei preistorice spre sud, dar şi stabilirea modului de extindere a locuinţei incendiate gumelniţene (C1/2014) identificată în campania 2014.
Cercetarea din 2015 a condus la identificarea a 8 morminte de inhumaţie (M85 – M92), atribuite perioadei eneolitice, pe baza relaţiilor stratigrafice, a datărilor absolute, dar şi a elementelor de tratament funerar (poziţie, orientare).
Complexele funerare conţineau indivizi depuşi în poziţiei chircită, pe partea stângă, orientaţi pe direcţii apropiate de est. Din punct de vedere stratigrafic gropile mormintelor eneolitice au fost identificate în unitatea stratigrafică T1003, adâncindu-se în unele cazuri în unitatea stratigrafică T1004. Piese de inventar funerar au fost descoperite doar în trei complexe funerare (M86, M88 şi M92). Dintre acestea se remarcă M92, care conţinea peste 3000 de mărgele confecţionate din Spondylus, Lithoglyphus naticoides, os, marmură, malahit, lut şi ocru roşu. Acestea au fost identificate în toate zonele anatomice ale defunctului, formând coliere şi brăţări, dar şi elemente decorative prinse probabil pe vestimentaţie sau pe recipientul funerar. De asemenea, în zona coxalelor au fost identificate elemente dintr-o centură (brâu), ce a fost alcătuită din mărgele şi o piesă triunghiulară confecţionată din cochilie de Spondylus.
La fel ca şi în anii precedenţi, în perimetrul necropolei au fost identificate o serie de complexe ce aparţin unor perioade cronologice diferite (eneolitic, epoca bronzului, începutul epocii fierului), ce conţineau materiale ceramice fragmentare, piese litice, resturi faunistice, bucăţele de chirpici ars, cărbune, seminţe şi cenuşă. Cel mai interesant complex nefunerar cercetat în campania 2014 l-a constituit locuinţa incendiată gumelniţenă C1/2014. Aceasta a fost identificată C1/2014, limita profilului de sud al Son 1/2014, sub forma unei distrugeri de chirpici ars ce continua spre sud. Deschiderea suprafeţei de lucru Son1/2015 (27 x 3 m) a condus la identifcarea aceluiaşi nivel de distrugere, care continua însă spre sud. Pe baza modului de dispunere planimetrică a acestui nivel de distrugere se poate afirma că locuinţa respectivă a fost orientată NE-SV, asemenea locuinţelor de pe tell-ul de la Sultana-Malu Roşu. În Son 1/2014 s-a identificat şi unul dintre şanţurile de fundaţie al locuinţei respective, cu numeroase găuri de par, ce conţineau cărbune şi cenuşă. De asemenea, din nivelul de distrugere a fost recuperat un vas complet şi fragmente reîntregibile specifice ceramicii Gumelniţa, precum şi piese litice, mărgele de Spondylus, resturi faunistice etc. Cercetarea acestui complex va continua în campania 2016, când intenţionăm deschiderea unei noi suprafeţe de lucru la sud de Son1/2015, în vederea surprinderii complete a acestei locuinţe de suprafaţă gumelniţene.
Sector Şcoala Veche – necropolă eneolitică
În anul 2014, cu totul întâmplător, la cca. 300 m NV de aşezarea Boian din punctul Gheţărie, chiar în apele lacului Mostiştea, pe o distanţă cuprinsă între 0.50 m şi 3 m de mal, s-a identificat 3 morminte de inhumaţie ce aparţin de o altă necropolă eneolitică.
În campania 2015 s-au deschis trei suprafeţe de cercetare pe plaja lacului Mostiştea, cu dimensiuni variabile (9 x 1 m, 3 x 1 m), în fucţie de configuraţia terenului. Din nefericire cercetarea nu a condus la identificarea de noi morminte, cu excepţia unul femur uman, izolat.
Precizăm că pe baza analizelor cartografice şi a măsurătorilor topografice efectuate de echipa noastră de cercetare, s-a putut stabili că zona în care au fost identificate mormintele nu se afla sub ape (ca în prezent), înainte de realizarea îmbunătăţirilor funciare din zona Mostiştea (aproximativ începutul anilor ’80 ai secolului trecut). Actuala situaţie din teren se datorează procesului de eroziune accelerat al teraselor de către apele lacului Mostiştea din ultimii 30 de ani.
Studiile paleoecologice – zona Sultana-Pupăza-Frăsinet
Pentru reconstituirea palierului de vegetaţie specific perioadei eneolitice, dar şi pentru înţelegerea evoluţiei naturale a râului Mostiştea, s-a decis realizarea unor noi carotaje sedimentologice şi palinologice, care să completeze datele acumulate în campania 2012.
Pentru aceasta au fost alese o serie de puncte aflate în amonte de situl Sultana, în zone mai puţin afectate de amenajările funciare de la începutul anilor ’80 ai secolului trecut. Astfel, unul dintre puncte a fost stabilit în apropierea localităţii Pupăza, celălalt lângă Frăsinet. Au fost realizate 2 carotaje, de 10 m adâncime. Coloanele de sediment recoltate sunt în proces de studiu.
Tehnica de săpătură aplicată în situl de la Sultana a constat în metoda micro-stratigrafică, înregistrările stratigrafice realizându-se în sistemul unităţilor stratigrafice (u.s.-uri), în cadrul unor registre de unităţi stratigrafice şi complexe, fiind utilizate fişe tipizate.
Colectarea datelor brute din teren, în vederea înregistrărilor planimetrice şi altimetrice, s-a realizat cu ajutorul unui receptor GNSS (Global Navigation Satellite System), la care s-au adăugat o nivelă optică Leica NA 724 şi o staţie totală Leica TCR 407 Power.
Sedimentul din morminte şi din complexele cercetate a fost recoltat şi sitat. Din toate mormintele cercetate au fost recoltate probe pentru datări absolute (14C) şi analize de paleoparazitologie şi paleogentică (A.D.N.).
Materialele faunistice au fost prelucrate şi analizate pe teren de către echipa Centrului Naţional de Cercetări Pluridisciplinare din cadrul Muzeului Naţional de Istorie a României.
Piesele IMDA vor fi analizate în laboratoarele Universităţii „Valahia” din Târgovişte.
Artefactele litice şi ceramice vor fi analizate în laboratoarele Facultăţii de Geologie şi Geofizică Bucureşti.
În funcţie de bugetul disponibil, cercetările viitoare vor viza continuarea săpăturilor din aşezarea de tip tell aparţinând culturii Gumelniţa, în aşezarea plană aparţinând culturii Boian, precum şi în cadrul celor două necropole preistorice.
Bibliografie: