.

Cronica Cercetărilor Arheologice
Raport preliminar de cercetare arheologică

Acasă Despre Lista Completă

Sultana | Comuna: Mânăstirea | Judeţ: Călăraşi | Punct: Malu Roşu | Anul: 2014

Descriere:
Anul cercetarii:
2014
Perioade:
Preistorie; Protoistorie;
Epoci:
Preistorie; Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului; Hallstatt; La Tène târziu;
Categorie:
Domestic; Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Tell; Necropolă; Necropolă plană;
Cod RAN:
| 104216.03 |
Județ:
Călăraşi
Unitate administrativă:
Mânăstirea
Localitate:
Sultana
Punct:
Malu Roşu
Localizare:
| 104216.03 |
Lista Ilustrațiilor - 3
 
 
 
Instituții și
Persoane implicate:
Nume Prenume Rol Instituție
Andreescu Radian-Romus responsabil Muzeul Naţional de Istorie a României
Darie Adelina participant Muzeul Naţional de Istorie a României
Florea Mihai participant Muzeul Naţional de Istorie a României
Golea Mihaela participant Muzeul Naţional de Istorie a României
Lazăr Alexandru Cătălin participant Muzeul Naţional de Istorie a României
Opriş Vasile participant Muzeul Naţional de Istorie a României
Voicu Mădălina participant Muzeul Naţional de Istorie a României
Crăciunescu Ionela participant Muzeul Naţional de Istorie a României
Nicolae Cătălin participant Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Neagu Marian participant Muzeul Dunării de Jos, Călăraşi
Parnic Valentin participant Muzeul Dunării de Jos, Călăraşi
Ignat Theodor participant Muzeul Municipiului Bucureşti
Bălăşescu Adrian participant Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare
Radu Valentin participant Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare
Vasile Gabriel participant Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare
Mărgărit Monica participant Universitatea "Valahia", Târgovişte
Şendrea Laura participant Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Sandu Roxana participant Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Pârvan Iulia participant Muzeul Județean "Teoharie Antonescu", Giurgiu
Chitonu Mădălin participant Direcția de Cultură Mehedinți
Raport:
Cercetările arheologice de la Sultana - Malu Roşu, com. Mânăstirea, jud. Călăraşi se desfăşoară în cadrul proiectului Începuturile civilizaţiei europene. Neo-eneoliticul la Dunărea de Jos, coordonat de Muzeul Naţional de Istorie a României. Din păcate, obiectivele cercetării din campania 2014 au fost mult diminuate datorită limitării finanţării acordate şantierului în discuţie, exclusiv de către Muzeul Naţional de Istorie a României. În aceste circumstanţe, obiectivele planificate iniţial au trebuit sa fie restrânse şi redimensionate. Astfel, cercetarea arheologică din acest an s-a axat pe continuarea săpăturilor arheologice interdisciplinare din cadrul sectorului terasă, în care se află necropola aşezării de tip tell de la Sultana-Malu Roşu. Tot în cadrul aceluiaşi sector au continuat şi cercetările din aşezarea Boian din punctul Gheţărie. De asemenea, datorită unor circumstanţe favorabile, dar întâmplătoare, s-a identificat o nouă necropolă eneolitică, în punctul denumit de către localnici Şcoala Veche. Sector terasă – necropolă preistorică În acest sector au fost realizate două noi suprafeţe de lucru - Son1/2014 (27 x 3) şi Son2/2014 (27 x 3), amplasată spre sud faţă de secţiunile realizate în campaniile precedente. Astfel s-a urmărit identificarea limitelor necropolei preistorice spre sud, dar şi stabilirea existenţei (sau nu) a unor zone ce cuprindeau morminte cu inventar funerar bogat. Cercetarea a condus la identificarea a 10 morminte de inhumaţie (M75 – M84), atribuite perioadei eneolitice, pe baza relaţiilor stratigrafice, a datărilor absolute, dar şi a elementelor de tratament funerar (poziţie, orientare). Complexele funerare conţineau indivizi depuşi în poziţiei chircită, pe partea stângă, orientaţi E-V, fără inventar funerar. Doar în M78 s-a identificat o lamă de silex. O descoperire deosebit de importantă o constituie mormântul M75. Acesta aparţinea secvenţei finale eneolitice (cultura Cernavoda I) şi conţinea un individ depus în poziţiei chircită, pe partea stângă, orientat E-V, ce avea drept inventar un vas tip askos. Din punct de vedere stratigrafic gropile mormintelor eneolitice au fost identificate în unitatea stratigrafică T1003, adâncindu-se în unele cazuri în unitatea stratigrafică T1004. Pe baza datelor stratigrafico-contextuale acumulate până în prezent, dublate de cele peste 20 de datări radiocarbon şi de analiza tipologico-stilistică efectuată asupra materialelor ceramice descoperite în contextele funerare, se poate afirma că necropola preistorică de la Sultana-Malu Roşu conţine morminte ce pot fi atribuite culturilor Boian, Gumelniţa, Cernavoda I (un singur caz) şi epocii bronzului (un singur caz). La fel ca şi în anii precedenţi, în perimetrul necropolei au fost identificate o serie de complexe ce aparţin unor perioade cronologice diferite (eneolitic, epoca bronzului, începutul epocii fierului, secolul al IV-lea p.Chr.). Dintre acestea amintim o groapă atribuită culturii Cernavoda I (C2/2014), ce conţinea materiale ceramice fragmentare. De asemenea, au mai fost cercetate o serie de complexe aparţinând perioadei finale a epocii bronzului şi începutului epocii fierului, dintre care se remarcă complexul C8/2014 ce conţinea o depunere de Sus domesticus (porc) într-o groapă de mici dimensiuni, în asociere cu fragmente ceramice. Tot aceluiaşi orizont crono-cultural îi aparţinea şi o groapă de mari dimensiuni (C3/2014), ce conţinea un craniu de Equus caballus (cal) şi un schelet cvasi-complet de Canis familiaris (câine), în conexiune anatomică, aflate în asociere cu fragmente ceramice de la vase reîntregibile. Sector terasă – aşezarea Boian În zona aşezării plane din punctul Gheţărie, aparţinând culturii Boian, faza Vidra, datorită fondurilor insuficiente, cercetarea din campania 2014 a fost de mică amploare. Astfel, s-a continuat doar cercetarea Son2/2013 (20 x 2 m), amplasată în continuarea Son21/2012, nefinalizat în campania anterioară datorită bugetului limitat. În cadrul acestei secţiuni a fost identificat un singur complex eneolitic – C22, ce reprezenta o groapă de dimensiuni medii, ce conţinea materiale ceramice, piese litice şi resturi faunistice. Pe baza materialelor ceramice şi a observaţiilor stratigrafice acest complex a fost atribuit fazei Vidra a culturii Boian. Sector Şcoala Veche – necropolă eneolitică După cum arătam şi la începutul acestui raport, cu totul întâmplător, la cca. 300 m NV de aşezarea Boian din punctul Gheţărie, chiar în apele lacului Mostiştea, pe o distanţă cuprinsă între 0.50 m şi 3 m de mal, s-a identificat o altă necropolă eneolitică. Noul punct a fost numit Şcoala Veche, conform denumirii utilizate de către localnici. Cercetarea acestor complexe funerare a reprezentat o veritabilă provocare, atât la nivel metodologic, cât şi logistic, fiind necesare realizarea de diguri din saci, precum şi dezvoltarea unui sistem de evacuare a apei ce se acumula cu o rată mare, în zonele îndiguite. În campania 2014 s-au cercetat trei morminte de inhumaţie, ce conţineau indivizi depuşi în poziţie chircită, pe partea stângă, orientaţi E-V, ce aveau ca inventar funerar piese de silex, mărgele de ocru şi vase ceramice specifice secvenţei crono-culturale eneolitice (sfârşit de Boian – început de Gumelniţa). Precizăm că pe baza analizelor cartografice şi a măsurătorilor topografice efectuate de echipa noastră de cercetare, s-a putut stabili că zona în care au fost identificate mormintele nu se afla sub ape (ca în prezent), înainte de realizarea îmbunătăţirilor funciare din zona Mostiştea (aproximativ începutul anilor ’80 ai secolului trecut). Actuala situaţie din teren se datorează procesului de eroziune accelerat al teraselor de către apele lacului Mostiştea din ultimii 30 de ani. Această nouă zonă funerară ne indică dinamica complexă a comunităţilor eneolitice din zona Sultana, contribuind la mai buna cunoaştere a practicilor funerare specifice populaţiilor respective. Tehnica de săpătură aplicată în situl de la Sultana a constat în metoda micro-stratigrafică, înregistrările stratigrafice realizându-se în sistemul unităţilor stratigrafice (u.s.-uri), în cadrul unor registre de unităţi stratigrafice şi complexe, fiind utilizate fişe tipizate. Colectarea datelor brute din teren, în vederea înregistrărilor planimetrice şi altimetrice, s-a realizat cu ajutorul unui receptor GNSS (Global Navigation Satellite System), la care s-au adăugat o nivelă optică Leica NA 724 şi o staţie totală Leica TCR 407 Power. Sedimentul din morminte şi din complexele cercetate a fost recoltat şi sitat. Din toate mormintele cercetate au fost recoltate probe pentru datări absolute (14C) şi analize de paleoparazitologie şi paleogentică (A.D.N.). Materialele faunistice au fost prelucrate şi analizate pe teren de către echipa Centrului Naţional de Cercetări Pluridisciplinare din cadrul Muzeului Naţional de Istorie a României. Piesele IMDA vor fi analizate în laboratoarele Universităţii „Valahia” din Târgovişte. Artefactele litice şi ceramice vor fi analizate în laboratoarele Facultăţii de Geologie şi Geofizică Bucureşti. În funcţie de bugetul disponibil, cercetările viitoare vor viza continuarea săpăturilor din aşezarea de tip tell aparţinând culturii Gumelniţa, în aşezarea plană aparţinând culturii Boian, precum şi în cadrul celor două necropole preistorice.
Bibliografie: