Sultana | Comuna: Mănăstirea | Judeţ: Călăraşi | Punct: Malu-Roşu | Anul: 2010
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2010
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului;
Categorie:
Domestic; Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Tell; Descoperire funerară; Necropolă;
Cod RAN:
| 104216.03 |
Județ:
Călăraşi
Unitate administrativă:
Mănăstirea
Localitate:
Sultana
Punct:
Malu-Roşu
Localizare:
| 104216.03 |
Lista Ilustrațiilor - 3
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Chiţonu | Mădălin | participant | Direcţia Judeţeană pentru Cultură Mehedinţi |
| Ignat | Theodor Aurelian | participant | Muzeul Municipiului Bucureşti |
| Andreescu | Radian-Romus | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Lazăr | Alexandru Cătălin | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Moldoveanu | Katia | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Bălăşescu | Adrian | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare |
| Haită | Constantin | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare |
| Radu | Valentin | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare |
Raport:
Aşezarea de tip tell de la Sultana - Malu Roşu, com. Mânăstirea, jud. Călăraşi, se află situată pe terasa înaltă a lacului Mostiştea, la NE de sat.
Cercetările se desfăşoară în cadrul proiectului Începuturile civilizaţiei europene. Neo-eneoliticul la Dunărea de Jos, coordonat de Muzeul Naţional de Istorie a României.
Obiectivele cercetării din campania 2010 au fost reprezentate de continuarea săpăturilor arheologice şi a cercetărilor interdisciplinare din cadrul celor două sectoare deschise anterior: sector tell şi sector terasă. De asemenea, în campania 2010, a fost deschis şi sectorul terasă II, într-o zonă situată la 300 m S de aşezarea de tip tell, în care anterior Constantin Isăcescu descoperise o serie de morminte gumelniţene.
În cadrul sectorului tell s-a continuat cercetarea primelor niveluri de locuire din partea de nord-vest a aşezării, în suprafaţa SI, c.E1-3 - H1-3. S-au urmărit primele amenajări realizate în parte de NV a aşezării, precum şi relaţiile stratigrafice dintre acestea şi primele locuinţe. Totodată, s-a realizat o extindere a profilului început în campania 2009 (SI, c.G1-3 – M1-3), în vederea stabilirii cât mai exacte a modului de realizare şi de evoluţie al sistemului de delimitare identificat în partea de NV a aşezării. Profilul obţinut, lung de 14 m, cu o înălţime de 4 m a relevat faptul că în această parte a aşezării, în terasă au fost săpate trepte în vederea amenajării spaţiului locuibil. Au fost identificate trei niveluri de locuire marcate prin resturile unor locuinţe incendiate sau neincendiate. Un fapt interesant este descoperirea, sub aceste niveluri, a unei gropi cu un diametru de 3 m. Este posibil ca această groapă să reprezinte un bordei care a aparţinut primului nivel de locuire al aşezării, ulterior folosită ca groapă menajeră.
Tot în campania 2010, cercetarea s-a axat şi pe zona de SE a aşezării, unde anterior, în 2007, se identificase o locuinţă incendiată în SI, c.C1-3 - G1-3. Pentru cercetarea completă a acesteia s-a procedat la extinderea suprafeţei SI pe o lăţime de 4 m, pe axa c.E4-5 - G4-5. În urma acestei extinderi s-a constatat că locuinţa se continua în profilul de SV.
Pe baza datelor înregistrate în campania 2010, se poate spune că locuinţa avea o formă rectangulară (6 x 8 m), fiind orientată N - S. Plasată chiar la marginea aşezării, locuinţa a fost deranjată de vechile săpături. A mai rămas o parte din podea cu mici aglomerări din chirpici ars. Inventarul recuperat este modest (piese de silex, fragmente ceramice, râşniţe, podoabe).
În cadrul sectorului terasă s-a continuat cercetarea din zona necropolei. În campania 2010 a fost deschisă o singură suprafaţă (8 x 6 m), notată Son1/2010. În cadrul acesteia s-au cercetat şase morminte de inhumaţie (M31-M36). Majoritatea acestora prezentau aceleaşi elemente de tratament funerar constatate în cazul mormintelor cercetate anterior (poziţie chircită lateral stânga, orientare E-V, inventar modest). Doar în cazul mormântului M35 s-a descoperit un individ depus în poziţie întinsă dorsal.
Totodată, în această campanie s-a realizat o casetă (B), 2 x 2 m, în marginea vestică a Son 1/2009, în vederea cercetării complexului M30, identificat la sfârşitul campaniei 2009. Mormântul conţinea un individ depus în poziţie chircită, pe partea stângă, orientat E-V, fără inventar funerar.
De asemenea, pe baza unor informaţii recuperate din arhiva şantierului aflată la Muzeul Judeţean Teohari Antonescu Giurgiu, s-a decis deschiderea unui nou sector (terasă II) într-o zonă în care Constantin Isăcescu a descoperit trei morminte de inhumaţie atribuite culturii Gumelniţa. În acest scop s-a realizat un sondaj de verificare (10 x 2 m), notat Son2/2010. Din păcate, zona în care a fost amplasat sondajul de verificare a fost puternic afectată de lucrările de amenajare a canalului de irigaţii de la începutul anilor ’70, fapt ce nu a permis identificarea de complexe arheologice.
Planimetria şi altimetria au fost realizate cu ajutorul unei nivele optice Leica NA 724, la care s-a adăugat un GPS Garmin eTrex Legend CX.
Sedimentul din complexele cercetate în aşezarea de tip tell şi din morminte a fost recoltat şi tamisat.
Din toate mormintele cercetate au fost recoltate probe pentru datării absolute (C14), parazitologie, stronţiu şi A.D.N.
De asemenea, în timpul campaniei 2010, echipa de arheozoologi a Centrului Naţional de Cercetări Pluridisciplinare din cadrul Muzeului Naţional de Istorie a României a analizat un lot de 700 de resturi faunistice, fiind determinat un lot de 300 de resturi osteologice.
Probele micromorfologice, carpologice şi osteologice umane vor fi analizate în laborator de către echipa Centrului Naţional de Cercetări Pluridisciplinare din cadrul Muzeului Naţional de Istorie a României.
Cercetările viitoare vor continua în aşezarea de tip tell precum şi pe terasă în necropolă.
Bibliografie: