Sultana | Comuna: Mănăstirea | Judeţ: Călăraşi | Punct: Malu-Roşu | Anul: 2009
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2009
Perioade:
Preistorie; Evul Mediu;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului; Epoca medievală timpurie;
Categorie:
Domestic; Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Tell; Descoperire funerară; Necropolă; Necropolă plană;
Cod RAN:
| 104216.03 |
Județ:
Călăraşi
Unitate administrativă:
Mănăstirea
Localitate:
Sultana
Punct:
Malu-Roşu
Sector:
Industria pe materii dure de origine animală
Localizare:
| 104216.03 |
Lista Ilustrațiilor - 9
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Mărgărit | Monica | participant | Universitatea "Valahia", Târgovişte |
Raport:
Premisa de la care s-a pornit în realizare studiului tehno-tipologic asupra inventarului funerar din materii dure animale, provenind din necropola de la Sultana, a vizat realizarea unui studiu pluridisciplinar, în colaborare cu ceilalţi membri ai echipei de cercetare, în sensul în care demersul nostru ar trebui confirmat şi completat de analizele realizate pe alte documente din registrul arheologic (precum studiile de arheozoologie). S-a avut în vedere faptul că studiile în acest domeniu nu sunt numeroase (în comparaţie, spre exemplu, cu cele asupra ceramicii), ceea ce reprezintă un obstacol în înţelegerea faptelor arheologice globale, în măsura în care, sunt imposibil de corelat, la un acelaşi nivel de analiză, relaţiile dintre diferitele componente ale culturii materiale.
Pentru campania de cercetări arheologice 2008, industria pe materii dure animale este reprezentată de inventarul funerar provenind din mormintele nr. 13 şi 14. Din mormântul numărul 13 a fost recuperat un lot de obiecte de podoabă, cuprinzând cinci perle tubulare, două biconvexe şi una cilindrică, confecţionate din os; nouă perle tubulare, confecţionate din valve aparţinând speciei Spondylus, o perlă cilindrică din valvă de Spondylus. Din mormântul numărul 14 provin două perle tubulare din valve de Spondylus.
Aspectele tehnice ale studiului au urmărit identificarea modalităţilor de realizare ale celor două operaţii principale, vizând obţinerea obiectului finit: debitajul şi fasonajul. Astfel, prima etapă a constat în debitajul transversal, realizat prin sciage (atât la piesele din os, cât şi la cele din valve), urmat de flexionare, cel puţin în cazul perlelor din os. Pentru piesele din valve, a fost aplicat şi un debitaj longitudinal, a cărui tehnică nu o mai putem identifica. A urmat perforaţia, realizată, fără excepţie, prin rotaţie, fără o amenajare prealabilă a zonei de perforat. Ultima etapă a fost cea de fasonaj, realizat printr-un polisage foarte fin, ce a afectat stigmatele acţiunilor anterioare. Studiul la microscop (mărire 200x) a permis punerea în evidenţă, în apropierea perforaţiei pieselor, a unor zone caracterizate de un lustru puternic şi de o deformare a pereţilor. Putem astfel să avansam ipoteze privind modalităţile de ataşare ca elemente de podoabă.
Contextul arheologic este determinant pentru potenţialul informativ al acestor podoabe. Mai mult, contextul funerar devine chiar unul privilegiat deoarece poate fi asimilat unei unităţi de timp (unui ceremonial funerar) şi poate oferi un instantaneu din viaţa unui grup.