Sultana | Comuna: Mănăstirea | Judeţ: Călăraşi | Punct: Malu-Roşu | Anul: 2009
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2009
Perioade:
Preistorie; Evul Mediu;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului; Epoca medievală timpurie;
Categorie:
Domestic; Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Tell; Descoperire funerară; Necropolă; Necropolă plană;
Cod RAN:
| 104216.03 |
Județ:
Călăraşi
Unitate administrativă:
Mănăstirea
Localitate:
Sultana
Punct:
Malu-Roşu
Localizare:
| 104216.03 |
Lista Ilustrațiilor - 9
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Ion | Alexandra | participant | Instiuție Nedefinită |
| Soficaru | Andrei | participant | Instiuție Nedefinită |
| Chiţonu | Mădălin | participant | Direcţia Judeţeană pentru Cultură Mehedinţi |
| Neagu | George | participant | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
| Ignat | Theodor | participant | Muzeul Municipiului Bucureşti |
| Andreescu | Radian-Romus | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Bălăşescu | Adrian | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Florea | Mihai | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Haită | Constantin | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Lazăr | Alexandru Cătălin | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Moldoveanu | Katia | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Radu | Valentin | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
Raport:
Obiectivele campaniei 2009 din situl arheologic Sultana-Malu Roşu au vizat continuarea cercetărilor din cele două sectoare deschise în anii anteriori: sectorul tell - aşezare gumelniţeană şi sectorul terasă - unde se află necropola aşezării.
În sectorul tell, cercetările au continuat în suprafaţa S I, în vederea finalizării locuinţei incendiate L5. În acest scop, au fost secţionate şi demontate ultimele resturi ale pereţilor exteriori şi ale podelei, din perimetrul camerei nr. 2. Cu această ocazie constatat că podeaua a fost realizată din pământ bătătorit şi nu prezenta substructură de lemn, aceasta fiind realizată direct pe sol. De asemenea, în cazul pereţilor nu s-a observat existenţa unor şanţuri de fundaţie. Având în vedere aceste elemente, precum şi situaţiile înregistrate în campania precedentă, se poate concluziona că locuinţa L5 a fost construită parţial peste resturile unei locuinţe neincendiate L7, amenajarea substructurii constând într-o simplă nivelare a nivelului de distrugere al acesteia, dar şi pe un nivel de sediment adăugat, relativ curat, cu foarte puţine materiale arheologice, în vedere obţinerii unei suprafeţe relativ plane, necesare construcţiei. Totodată, s-au demontat şi ultimele resturi de podea din perimetrul camerei nr. 1. Cu această ocazie, s-a constatat că tehnica de construcţie a acesteia a fost similară cu cea a camerei nr. 2, aceasta fiind ridicată direct pe sol, fără şanţuri de fundaţie, parţial peste resturile locuinţei neincendiate L8 fără adaos de sediment/materiale, doar prin nivelarea nivelului de distrugere a acesteia. O parte a acestei camere a fost ridicată peste o zonă exterioară, în care s-a procedat la depunerea de sediment relativ curat, cu foarte puţine materiale arheologice, necesar obţinerii unei suprafeţe relativ plane. În camera nr. 1 a fost identificată o vatră cu dimensiunile păstrate de 0,90 x 0,48 m, tăiată de un şanţ de fundaţie posterior (C 1 /08). Vatra se prezenta sub forma unei mase de plăcuţe de vatră, de formă aproximativ circulară, făţuite şi puternic arse la partea superioară. Amenajarea părţii active s-a realizat pe un "pat" de fragmente ceramice.
Un alt obiectiv al campaniei 2009 a fost cercetarea locuinţei L7, identificată în campania 2007. Aceasta reprezintă o locuinţă neincendiată, surprinsă în partea de NNV a aşezării. Din păcate, această locuinţă a fost afectată de o serie de tranşee posterioare cronologic dar şi de amenajarea locuinţelor L5 şi L6, ce a condus la nivelarea nivelului de distrugere a acesteia, în vederea obţinerii suprafeţelor necesare ridicării respectivelor construcţii. La fel ca şi în cazul altor complexe cercetate în perimetrul S I, şi locuinţa L7 intra în profilul de SV al suprafeţei, fapt ce nu a permis stabilirea dimensiunilor reale ale acestei construcţii. În perimetrul c. G 1-3 a fost identificat peretele exterior al locuinţei L7. Acesta a fost surprins pe o lungime de aproximativ 4,5 m şi avea o orientare E-V. Pe baza acestora informaţii se poate conchide că locuinţa avea o orientare E-V. Podeau prezenta mai multe refaceri succesive, constituite în cel puţin două faze de utilizare, sub forma unor lentile de lut nears, cu grosimi variabile, între 0,5 şi 1 cm. Având în vedere că sub locuinţa sunt o serie de complexe de tip groapă, anterioare acesteia, în timp, podeaua s-a deteriorat, fapt ce a necesitat la un moment dat o refacere de amploare a acesteia. Inventarul locuinţei era sărac (fragmente ceramice, oase de animale, piese de silex). Interesant este faptul că această locuinţă marchează primul moment ocupaţional din partea de NNV a aşezării. În partea de NNV a locuinţei, sub ea a fost identificată o amenajare ce constă într-un aport impresionant de material. Este vorba despre un sediment de culoare cenuşiu omogen, slab compact cu un aspect măzăros (granulos). Acest nivel are o grosime de aproximativ 0,70 m. .
Tot în aceasta campanie în SI, au fost cercetate o serie de tranşee identificate în campaniile anterioare. Una dintre ele tăia locuinţa L5, inclusiv vatra acesteia. Din păcate, nu s-a putut stabili precis cărei structuri de locuire aparţine acest şanţ, deoarece zona de deasupra locuinţei L5 a fost cercetată în campaniile din perioada ’70 - ’80, conduse de C. Isăcescu. În schimb, s-a constatat că la E de această perturbare nu au mai fost identificate resturi ale locuinţei L5.
Pe podele L 9 şi L 10 au fost descoperite urme de macroresturi vegetale cu aspect de împletitură (rogojină).
Tot în această campanie a continuat cercetarea unui cuptor descoperit încă din campania 2005. Acesta pare a fi fost amenajat într-o groapă. Din păcate, complexul în discuţie a fost parţial afectat de o groapă de dimensiuni mari. Pereţii cuptorului sunt puternic arşi la roşu. În urma secţionării s-a putut observa umplutura ce consta în lut ars dar şi nears, probabil material din cupola lui.
În sectorul terasă, s-a deschis o nouă suprafaţă - Son1/2009 (4x12 m), amplasată pe panta terasei, în marginea de E secţiunii Son 1/2007, perpendicular pe aceasta. Cercetarea acesteia a condus la identificarea a 5 morminte de inhumaţie (M26, M27, M28, M29). Mormântul M26 şi conţinea un individ depus în poziţiei chircită, pe partea dreaptă, orientat N-S. Inventarul funerar lipsea. Complexele notate M27 şi M28, identificate reprezentau "reînhumări" şi conţineau resturi osteologice umane, fără conexiune anatomică. Mormântul M29 a fost identificat în marginea de SE a Son1/2009. Din păcate acest complex era tăiat de groapa M27, in situ descoperindu-se doar craniul, membrul superior stânga şi humerusul dreapta. Gropile acestor complexe (M27, M28, M29) erau orientate E-V. În c.B2, la -2,22 m adâncime, a fost identificată o groapă circulară, notată C1/2009 (0,80 x 0,53 m). Umplutura acesteia consta într-un sediment omogen, compact, de culoare brun gălbui, slab saturat, ce conţinea coarne de Bos taurus, oase de animale, fragmente ceramice gumelniţene bucăţele mici de chirpici, cărbune. Această groapă se afla amplasată la 0,40 m NNV de M28. Nivelul de săpare al gropii este acelaşi cu cel al mormintelor. Prezenţa unui asemenea complex în perimetrul necropolei de la Sultana-Malu Roşu nu reprezintă o situaţie nouă, asemenea complexe fiind identificate şi în campaniile anterioare. De asemenea, complexe asemănătoare s-au descoperit şi în alte cimitire gumelniţene din Bulgaria (necropola de la Vinica - aşa numitele „gropi de jertfe") sau România (necropola de la Măriuţa - La Movilă).
Cercetările viitoare vor continua în aşezarea de tip tell precum şi pe terasă în necropolă.
Bibliografie: