Sultana | Comuna: Mănăstirea | Judeţ: Călăraşi | Punct: Malu-Roşu | Anul: 2006
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2006
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu;
Categorie:
Domestic; Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Tell; Necropolă plană;
Cod RAN:
| 104216.03 |
Județ:
Călăraşi
Unitate administrativă:
Mănăstirea
Localitate:
Sultana
Punct:
Malu-Roşu
Localizare:
| 104216.03 |
Lista Ilustrațiilor - 6
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Gătej | Mihaela | participant | Institutul de Antropologie "Francisc J. Rainer" Bucureşti |
| Soficaru | Andrei | participant | Institutul de Antropologie "Francisc J. Rainer" Bucureşti |
| Ignat | Theodor Aurelian | participant | Muzeul Dunării de Jos, Călăraşi |
| Lazăr | Alexandru Cătălin | participant | Muzeul Dunării de Jos, Călăraşi |
| Andreescu | Radian-Romus | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Trohani | George | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Haită | Constantin | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare |
Raport:
Obiectivele cercetării: continuarea cercetărilor din suprafaţa S I; realizarea unor sondaje pe terasă de la V de tell, în vederea verificării rezultatelor măsurătorilor geo-fizice şi a identificării necropolei gumelniţene; completarea observaţiilor legate de stratigrafia tell-ului.
Rezultatele cercetărilor
Obiectivul principal al acestei campanii a fost continuarea cercetărilor din suprafaţa S I, amplasată în partea de NNE a sitului, în vederea epuizării nivelului cultural din această zonă aflată în pericol de prăbuşire în apele lacului Mostiştea.
În acest sens, suprafaţa S I a fost prelungita spre NV, pe toata lăţime a tell-ului. Aceasta extindere a condus la obţinerea unui perimetru de lucru de 6 x 22 m. În suprafaţa nou-deschisă s-a continuat caroiajul din S I, obţinându-se 30 de carouri (2 x 2 m), notat cu litere intre E-M şi cifre de 1-3. Aceste carouri (ca de altfel întreaga suprafaţă nou deschisă) au fost amplasate raportându-se la axul de referinţă iniţial al suprafeţei SI.
În partea superioară a suprafeţei nou deschise, la fel ca şi în campania 2005, s-au identificat mai multe secţiuni vechi, din timpul cercetărilor conduse de C-tin Isacescu şi C. Hălcescu. După cum s-a constatat şi în campania 2005, aceste vechi secţiuni nu au mers până la baza locuirii din tell-ului. Analiza nivelul arheologic pe care s-au oprit vechile săpături a putut stabili că nivelul aparţinând fazei B1 şi partea superioară a nivelului A2 a culturii Gumelniţa a fost cercetat în mare parte. Au fost “cruţate” partea inferioară a nivelului A2 şi nivelul aparţinând primei faze a culturii Gumelniţa (A1). Aceste observaţii ne determină să continuăm cercetările, mai ales că nivelul A1 (destul de puţin cunoscut în această zonă) poate oferi situaţii arheologice concrete şi coerente, neperturbate de vechile săpături arheologice.
În c. E 1-3, F 1-3 şi G 1-3 s-a identificat continuarea locuinţei L5, descoperită în campania 2005. Acest rest de locuinţă a fost, în anumite porţiuni, afectat de vechile săpături. Astfel, în unele zone nivelul de distrugere al locuinţei fusese demontat. În alte zone, nivelul de distrugere era conservat cu pungi de plastic şi saci de plastic. Limita de NV a locuinţei era afectată de o veche secţiune care o taie perpendicular şi coboară sub podelele şi nivelul de amenajare al acestora. Existenţa acestui profil a permis realizarea unor observaţii stratigrafice interesante, în privinţa modului de realizare şi amenajare a acestei locuinţe. Totodată, s-a putut constata existenţa unei locuinţe neincendiate, imediat sub nivelul de amenajare al locuinţei L5.
Nivelul de distrugere constă în bucăţi masive de chirpici ars, provenite de la pereţi. Interesant este faptul că unele dintre acestea prezentau urme de vopsea albă. După îndepărtarea părţii superioare a nivelului de distrugere, s-au putut identifica mai multe vase sparte in situ, reîntregibile. În carourile F2 şi F1 au fost identificate 3 pietre de mari dimensiuni, friabile, care prezentau numeroase fisuri şi fracturi, indici ai expunerii la temperaturile înalte. Alte vase întregi sau reîntregibile au fost identificate pe podeaua locuinţei.
În perimetrul c. F2 -F3 s-au identificat urmele unui perete interior, acest fapt demonstrând compartimentarea locuinţei L5 şi implicit existenţa a cel puţin 2 camere.
În c. C3 al suprafeţei S I a fost identificat un cuptor, puternic afectat de o groapă posterioară.
O altă locuinţă, notată L6, prost conservată, a fost identificată în c. H3, I 1-3, J 1-3, K 1-3 şi L 2-3. Acesta reprezintă tot o locuinţă incendiată, însă, gradul de ardere al acesteia este mult mai mic decât în cazul locuinţei L5. Nivelul de distrugere al acestei structuri de locuire era ars sau doar parţial ars (in unele zone). Locuinţa cobora spre parte de NV a tell-ului (la fel ca şi celelalte nivele stratigrafice).
În c. I3, locuinţa L6 era afectată de o tranşee din vechime, probabil un şanţ de fundaţie al unei structuri cercetate in anii ‚’70-’80, fapt care face imposibilă stabilirea unor relaţii stratigrafice complete. Singura constatare certă e că această tranşee este posterioară cronologic locuinţei L6.
Demontarea nivelului de distrugere (puţin consistent) a condus la identificarea podelelor. Acestea prezentau mai multe refaceri succesive. Interesant este ca în c. K2, între refacerile podelelor s-a descoperit o statueta plata de os. Tot la acest nivel s-au putut identifica mai multe găuri de par. Pe podeaua locuinţei s-au identificat mai multe vase întregi sau reîntregibile.
Existenţa unei vechi secţiuni în c. G1-3 şi H1-3, a făcut imposibilă stabilirea relaţiei dintre L6 şi L5.
În suprafaţa S.X, a continuat cercetarea locuinţei incendiate L2, locuinţă cu totul şi cu totul deosebită prin prisma amenajărilor şi a inventarului. În această campania a fost secţionată podeaua şi peretele locuinţei, în vederea stabilirii modului de construcţie al acesteia.
Un al treilea obiectiv vizat şi realizat în campania 2006, a fost completarea observaţiilor legate de profilul magistral. Cu această ocazie a fost realizat un nou profil, paralel cu cel realizat în campania 2005. Acesta, a surprins din nou existenţa unor amenajări complexe pe panta de V a aşezării.
Pentru verificarea datelor obţinute în urma prospecţiunilor geo-magnetice din campania 2003 au fost realizate mai multe sondaje de verificare pe terasa vestică.
Sondajele realizate în aceasta campanie au fost grupate pe margine terasei, la cca. 200 m V de tell. Au fost realizate 8 sondaje de 3 x 1 m şi unul de 6 x 1 m, amplasate la distanţe de 10-20 m unul de altul. Cercetările au condus la identificare a 5 morminte de inhumaţie. Complexele funerare au fost identificate la adâncimi cuprinse între -1,00 -1,60 m. Acestea, pe baza inventarului şi tratamentului funerar aparţin culturii Gumelniţa. Deosebit din punct de vedere al inventarului funerar este mormântul notat M1/2006. Acesta conţinea un individ depus în poziţie chircită lateral stânga, orientat E-V. În jurul falangelor membrelor superioare, a antebraţelor, dar şi în zona gâtului, au fost descoperite peste 40 de mărgele de Spondylus şi 60 mărgele de malahit. De asemenea, lângă umărul drept s-a identificat o lamă de silex, iar în zona membrului superior stâng s-a găsit un topor de piatră şlefuită, neperforat.
Indivizii din mormintele M4/2006 şi M5/2006 prezentau acelaşi mod de dispunere şi aceiaşi orientare ca cel din M1.
Mormântul M2 aparţinea unui copil foarte mic, din care s-au păstrat doar fragmente din cutia craniana.
Mormântul M3 conţinea resturi osteologice umane dispersate, fără conexiune anatomică.
Având în vedere aceste descoperiri funerare, la care se adaugă cele trei morminte cercetate în campania 2002, putem conchide ca am identificat necropola aşezării de la Sultana-Malu Roşu.
Protejarea suprafeţelor în curs de cercetare s-a realizat prin acoperirea cu folie de plastic şi pământ.
Materialele arheologice descoperite au fost transportate la MDJ Călăraşi. Resturile osteologice umane au fost predate spre analiză CCA Bucureşti. Materialele faunistice şi litice vor fi trimise spre analiză CNCP - MNIR.
Valorificarea se va realiza prin includerea unor piese descoperite în această campanie în expoziţia “Sultana - O aşezare de acum 6000 de ani”, ce este deschisă la MDJ Călăraşi din anul 2003.
Obiectivele campaniei 2007:
- continuarea cercetărilor din suprafaţa S I.
- continuarea cercetărilor din suprafaţa S X.
- continuarea cercetărilor în necropola gumelniţeană.