Sultana | Comuna: Mănăstirea | Judeţ: Călăraşi | Punct: Malu-Roşu | Anul: 2001
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2001
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului;
Categorie:
Domestic;
Tipuri de sit:
Tell;
Cod RAN:
| 104216.03 |
Județ:
Călăraşi
Unitate administrativă:
Mănăstirea
Localitate:
Sultana
Punct:
Malu-Roşu
Localizare:
| 104216.03 |
Lista Ilustrațiilor - 2
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Andreescu | Radian-Romus | responsabil | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Lazăr | Alexandru Cătălin | responsabil sector | Muzeul Dunării de Jos, Călăraşi |
| Oprea | Vasile | participant | Muzeul Dunării de Jos, Călăraşi |
| Parnic | Valentin Aurel | participant | Muzeul Dunării de Jos, Călăraşi |
Raport:
Sultana-"Malu Roşu" reprezintă unul dintre cele mai importante situri eneolitice aparţinând culturii Gumelniţa descoperite pe teritoriul României. Aşezarea de tip tell se afla la cca. 800 m S/S-E de satul Sultana, comuna Mânăstirea, judeţul Călăraşi, în punctul denumit "Malu Roşu", pe terasa înaltă a lacului Mostiştea. Cea mai mare parte a aşezării a fost erodată de apele lacului Mostiştea, astăzi păstrându-se doar un rest al ei cu diametrele de cca. 30 x 35 m, afectat în mare parte de cercetările din vechime.
Aşezarea eneolitică de la Sultana-Malu Roşu. a fost primul sit gumelniţean care a făcut obiectul unor cercetări ştiinţifice în anii ‘20 ai secolului trecut. Ion Andrieşescu împreună cu Vladimir Dumitrescu au fost cei dintâi care au realizat o cercetare sistematică a sitului, relevând potenţialul deosebit al acestuia. Ulterior, în anii 50 ai secolului trecut s-au făcut mai multe descoperiri întâmplătoare în urma unor cercetări de suprafaţă în zona tell-ului. După 1975 până la mijlocul anilor 80, aşezarea a fost cercetată aproape în întregime, de un colectiv condus de Constantin Isăcescu şi Cornel Hălcescu. Din păcate rezultatele acestor cercetări au rămas necunoscute. Se păstrează în schimb materialul arheologic care, prin originalitatea şi spectaculozitatea sa face din Sultana un sit deosebit în cadrul epocii eneolitice. Din puţinele date disponibile ştim că nivelul cultural avea cca. 4 m grosime cuprinzând resturile celor trei faze de evoluţie ale culturii Gumelniţa A1, A2 şi B1, suprapuse de sporadice descoperiri aparţinând culturii Cernavoda II.
Obiective: verificarea situaţiei stratigrafice, verificarea existenţei sistemului de protecţie format din şanţ şi val de pământ, deschiderea unor suprafeţe pentru identificarea unor complexe arheologice şi cercetarea acestora, realizarea unei ridicări topografice a sitului.
Metodologie, rezultate. Pentru atingerea obiectivelor propuse în partea de N a sitului a fost deschisă o secţiune SI (6X6m) într-o zonă mai puţin afectată de vechile săpături. Cercetările au dus la descoperirea resturilor unei locuinţe care va fi cercetată în campaniile viitoare. Pentru verificarea situaţiei stratigrafice a fost începută taluzarea unei secţiuni săpate în anii 70 pe panta de S-V a aşezării (SII), secţiune în care fuseseră surprinse şanţul şi valul de apărare. Existenţa acestora precum şi verificarea situaţiei stratigrafice urmează a fi finalizate în campania următoare.
Materialul ceramic este fragmentar şi destul de amestecat. Formele întâlnite sunt vasele bitronconice de diverse mărimi, străchini, castroane bitronconice, capace. Decorul variat constă în barbotină, incizii, mai rar pictură cu grafit, aplicaţii plastice, butoni, brâuri alveolate. Au mai fost descoperite o statuetă fragmentară antropomorfă şi una zoomorfă. Inventarul este completat de unelte din silex, corn şi os. Încadrare cronologică: Gumelniţa B1.
Bibliografie: