Sultana | Comuna: Mânăstirea | Judeţ: Călărași | Punct: Malu Roşu | Anul: 2020
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Titlu raportului:
Săpăturile arheologice din campania 2020 de la Sultana
Anul cercetarii:
2020
Perioade:
Preistorie; Protoistorie; Antichitate;
Epoci:
Paleolitic; Epoca greacă; La Tène mijlociu;
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă; Aşezare civilă;
Cod RAN:
Județ:
CĂLĂRAŞI
Unitate administrativă:
MÂNĂSTIREA
Localitate:
SULTANA
Punct:
NULL
Sector:
NULL
Toponim:
NULL
Localizare:
Lista Ilustrațiilor - 14
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Altekamp | Stefan | responsabil | CIMEC - Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti |
| Aaniţei | George | participant | CIMEC - Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti |
| Abuladze | Joni | participant | CIMEC - Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti |
| Streinu | Marius | responsabil | Institutul Naţional al Patrimoniului |
Raport:
Săpăturile arheologice din campania 2020 de la Sultana, com. Mânăstirea, jud. Călărași, s-au desfășurat în mai multe puncte: Sectorul Terasă (locuirea off-tell), în paralel cu un survey pe colectare de date geo-spațiale în zona necropolei de la Sultana-Valea-Orbului, dar și procesarea și interpretarea prospecțiunilor non-intruzive desfășurate în anii anteriori, necesare pentru completarea setului de informații arheologice legate de sistemul de delimitare al așezării, dar și colectarea de noi date geo-spațiale în zona sitului și pe cursul fostului râu Mostiștea. Acestora li se adaugă o serie de prospecțiuni non-intruzive realizate în luna septembrie 2020. Sector Terasă – locuirea off-tell În acest punct, s-au continuat investigațiile legate de construcția incendiată eneolitică C1/2014, identificată în anul 2014 și aflată în curs de cercetare de 5 ani. Reamintim că, această construcție, cu dimensiuni considerabile, a fost identificată în limita de est a necropolei preistorice de la Sultana-Malu Roșu, iar pentru cercetarea sa a fost deschisă o suprafață de 18.4 x 16.4 m (Son 1/2015 - Son 1/2016), amplasată la cca. 70 m vest de așezarea de tip tell, la sud de Son 1/2014. În campania 2020, cercetările au vizat identificarea și cercetarea șanțurilor de fundație ale construcției C1/2014, cercetarea nivelurilor exterioare construcției și racordarea stratigrafică a acestora. Întrucât suprafața secțiunii este foarte mare (circa 300 mp), cercetările s-au concentrat pe doar pe laturile de est, vest, nord și sud, acolo unde aveam indicii că pot fi identificate șanțurile de fundație. Șanțurile de fundație de est și vest au fost identificate și cercetate fără a surprinde și capetele lor de sud. Implicit, șanțul de fundație de sud nu a fost încă identificat. De-a lungul celor două șanțuri, în exteriorul construcției, au fost identificate cât șapte complexe de tip groapă, contemporane cu șanțurile de fundație. Până la acest moment cunoaștem că șanțul de fundație de nord cercetat încă din 2014 are 9,8 m, iar cele de est și de vest au lungimi surprinse de circa 19 m . De asemenea au mai fost cercetare 5 morminte de inhumație ce respectă ritul funerar specific epocii neo-neolitice. Două dintre morminte au fost tăiate de șanțul de fundație de vest, unul dintre ele (M105) având un bogat inventar funerar compus din mărgele din Spondylus și Dentalium. Totodată au fost cercetare de mai multe complexe post neolitice (gropi, o locuință îngropată de epoca fierului, dar și o vatră cu pat de cioburi specifice culturii Cernavoda) În apropierea tell-ului, pe văiuga care îl desparte de terasă a fost descoperit întâmplător un mormânt. În umplutura gropii au fost descoperite doar oasele unui craniu, dar și un os lung, alături de care era depusă o pisă de silex. Conservarea primară a vestigiilor arheologice, în vedere continuării cercetărilor în campania 2021, s-a realizat cu folie de plastic și pământ. Sector Sultana-Valea Orbului - Curătești În sectorul respectiv s-a realizat o documentare din punct de vedere geo-spațial. Astfel, au fost continuate zborurile aeriene (UAV) și măsurători în teren cu ajutorul stației totale. Scopul acestui demers a fost determinarea stării actuale de conservare a siturilor din acest sector, precum și obținerea de noi date topografice ale zonei, necesare pentru viitoare cercetări de teren și pentru prospecțiunile non-intruzive prognozate pentru anii viitori În timpul deplasărilor în teren pentru colectarea de date geospațiale au fost identificare resturi osteologice umane pe malul lacului, în proximitatea localității Curătești, ce au fost ulterior cercetate. Scheletul era depus în poziție chircită pe partea stânga, iar în vecinătatea acestuia a fost descoperit un fragment de topor din piatră. Sector Tell În luna septembrie a fost efectuat un studiu geomagnetic ce a însemnat colectarea de date în două zone diferite: unul în zona așezării Boian de pe terasa de la Sultana - Malu-Roșu în vederea comparării datelor obținute acum cu date dintr-un studiu efectuat în 2018 cu un alt tip de magnetometru ale cărui rezultate au fost bune, iar a doua suprafață a fost centrată pe sistemul de delimitare de pe tell, care să acopere zonele de interes de pe panta tell-ului. O suprafață cu latura de 11 m în partea de SV și 15 m în partea de NE a fost acoperită. Lungimea poligonului a fost de 30 m. S-a încercat astfel acoperirea zonei identificate în profilele ERT realizate anterior (2019) cu date geomagnetice pentru comparație și interpretare. Datele au fost descărcate și sunt în prezent în curs de procesare, iar ulterior vor fi integrate împreună cu celelalte seturi de date deja disponibile. * * * Tehnica de săpătură arheologică aplicată în situl de la Sultana-Malu Roșu constă în metoda micro-stratigrafică, înregistrările stratigrafice realizându-se în sistemul unităților stratigrafice (u.s.-uri), în cadrul unor registre de unități stratigrafice şi complexe, fiind utilizate fişe tipizate. Ulterior informațiile sunt încărcate într-o bază de date dedicată, realizată sub Acces MS-Office. Colectarea datelor geo-spațiale brute din teren, în vederea înregistrărilor planimetrice şi altimetrice, se realizează cu ajutorul unui receptoare GNSS (Global Navigation Satellite System), la care se adaugă o stație totală Leica TS 06 Plus. Datele geo-spațiale sunt completate cu informații colectate prin intermediul zborurilor cu UAV-ul, dar și integrarea surselor cartografice existente. Sedimentul din complexele cercetate a fost recoltat contextual şi ulterior sitat, tamisat și/sau flotat. Finalizarea procesului de studiu va consta în trierea materialelor rezultate și analizarea acestora pe categorii. Din toate complexele cercetate au fost recoltate probe pentru datări absolute (14C), paleoparazitologie, izotopi (12C-13C/15N-16N) şi studiul materialului genetic uman fosil (A.D.N.). Materialele osteologice faunistice și antropologice sunt prelucrate şi analizate de către echipa Secției de Bioarheologie a Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” din București, Institutul de Antropologie „Francisc J. Rainer” București și a Centrului Național de Cercetări Pluridisciplinare din cadrul Muzeului Naţional de Istorie a României.Diversele categorii de artefacte sunt în curs de studiu și analiză în laboratoarele Muzeului Municipiului București, Muzeului Dunării de Jos din Călărași, Muzeului Național de Istorie a României, Universității „Valahia” din Târgoviște și Platformei ArchaeoScience#RO din cadrul ICUB, Universitatea din București.Probele micromorfologice, palinologice şi carpologice vor fi analizate în laborator de către specialiștii Secției de Bioarheologie a Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” din București, Centrului Național de Cercetări Pluridisciplinare din cadrul Muzeului Național de Istorie a României și ai Universității „Al. I. Cuza” Iași. Alte analize interdisciplinare pe diverse categorii de artefacte și ecofacte vor fi realizate în cadrul Institutul Național pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” Măgurele, dar și în cadrul unor laboratoare din străinătate. În funcție de bugetul disponibil, cercetările viitoare vor viza continuarea săpăturilor din vecinătatea așezării de tip tell aparținând culturii Gumelnița, investigarea structurilor incendiate off-tell, realizarea de prospecțiuni geo-magnetice și sondaje în test în zona necropolei de la Sultana-Valea Orbului, dar și continuarea cercetărilor din așezarea plană aparținând culturii Boian (Sultana-Ghețărie), precum şi în cadrul celor două necropole preistorice (Sultana-Malu Roșu și Sultana - Școala Veche).
Rezumat:
Situl arheologic este situat la cca. La 300 m Nord-Est de satul Sultana, în locaţia numită Malu Roşu, pe terasa înaltă a Lacului Mostiştea. Săpăturile arheologice din acest sit în campania 2020 au avut loc în Sectorul Teraselor. De asemenea, ar putea fi colectate noi date geospațiale în zona Sultana-Valea Orbului-Curătești. În zona așezării Off-tell, cercetările noastre au vizat finalizarea săpăturii construcției C1/2014, mai exact săparea șanțurilor de fundație. Alături de cele menționate mai sus, au fost investigate și alte câteva trăsături contemporane ale construcției în relație cu șanțurile de fundație de Vest și Est. Au fost excavate șase morminte neolitice din care două au fost tăiate de șanțul de vest. Lângă biserica veche a satului Curătești fusese cercetat un alt mormânt. Datele preliminare sugerează că ar putea fi datată în epoca bronzului.
Abstract [EN]:
The archaeological site is located at ca. 300 m North-East from Sultana village, in the location named Malu Roşu, on the high terrace of the Mostiştea Lake. The archaeological excavations in this site in 2020 campaign took place in the Terrace Sector. Also, new geospatial data in the area of Sultana-Valea Orbului-Curătești could be collected. In the area of the Off-tell settlement, our research aimed to complete the excavation of the C1/2014 construction, more precisely the digging of the foundation trenches. Along with the above mentioned, several other features contemporary of the construction were investigated in relationship to the West and Est foundation trenches. Six Neolithic graves had been excavated out of which two have been cut by the western trench. Near the old church of Curătești village, another
grave had been investigated. Preliminary data suggest it could be dated in the Bronze Age.
Bibliografie:
1. Andreescu R., Lazăr, C., Valea Mostiştei. Aşezarea gumelniţeană de la Sultana Malu Roşu, Cercetări Arheologice 14, 2008, Bucureşti, p. 55-76.
2. Andreescu R., Lazăr C. et alii, Sultana, com. Mânăstirea, CCA 2014, p. 134-136.
3. Andreescu R., Lazăr C. et alii, Sultana, com. Mânăstirea, CCA 2015, p. 91-93.
4. Lazăr, C. et alii, The Eneolithic Cemetery from Sultana-Malu Roşu (Călăraşi county, Romania), Studii de Preistorie 5, 2008, Bucureşti, p.131-152.
5. Lazăr, C. et alii, New Data on the Eneolithic Cemetery from Sultana-Malu Roşu (Călăraşi county, Romania), Studii de Preistorie 6, 2009, Bucureşti, p. 165-199.
6. Lazăr, C. et alii, Traditions, Rules and Exceptions in the Eneolithic Cemetery from Sultana-Malu Roşu (Southeast Romania), în Kogalniceanu R., Curca R., Gligor, M. & Stratton, S. (eds.), HOMINES, FUNERA, ASTRA. Proceedings of the International Symposium on Funerary Anthropology, June 5-8, 2011, Alba Iulia, British Archaeological Reports, International Series, no. 2410, Archaeopress, Oxford, p. 107-118.
7. Lazăr, C., The Eneolithic Necropolis from Sultana-Malu Rosu (Romania) – A Case Study, în Oosterbeek, L. & Fidalgo, C. (eds.), Mobility and Transitions in the Holocene. Proceedings of the XVI World Congress of the International Union of Prehistoric and Protohistoric Sciences (Florianopolis, Brazil, 4-10 September 2011 in Wortley, South Gloucestershire), Vol. 9, British Archaeological Reports, International Series, no. 2658, Archaeopress, Oxford, p. 67-74.
8. Lazăr, C. et alii, Sultana, com. Mânăstirea, CCA 2018
2. Andreescu R., Lazăr C. et alii, Sultana, com. Mânăstirea, CCA 2014, p. 134-136.
3. Andreescu R., Lazăr C. et alii, Sultana, com. Mânăstirea, CCA 2015, p. 91-93.
4. Lazăr, C. et alii, The Eneolithic Cemetery from Sultana-Malu Roşu (Călăraşi county, Romania), Studii de Preistorie 5, 2008, Bucureşti, p.131-152.
5. Lazăr, C. et alii, New Data on the Eneolithic Cemetery from Sultana-Malu Roşu (Călăraşi county, Romania), Studii de Preistorie 6, 2009, Bucureşti, p. 165-199.
6. Lazăr, C. et alii, Traditions, Rules and Exceptions in the Eneolithic Cemetery from Sultana-Malu Roşu (Southeast Romania), în Kogalniceanu R., Curca R., Gligor, M. & Stratton, S. (eds.), HOMINES, FUNERA, ASTRA. Proceedings of the International Symposium on Funerary Anthropology, June 5-8, 2011, Alba Iulia, British Archaeological Reports, International Series, no. 2410, Archaeopress, Oxford, p. 107-118.
7. Lazăr, C., The Eneolithic Necropolis from Sultana-Malu Rosu (Romania) – A Case Study, în Oosterbeek, L. & Fidalgo, C. (eds.), Mobility and Transitions in the Holocene. Proceedings of the XVI World Congress of the International Union of Prehistoric and Protohistoric Sciences (Florianopolis, Brazil, 4-10 September 2011 in Wortley, South Gloucestershire), Vol. 9, British Archaeological Reports, International Series, no. 2658, Archaeopress, Oxford, p. 67-74.
8. Lazăr, C. et alii, Sultana, com. Mânăstirea, CCA 2018