Stelnica | Judeţ: Ialomiţa | Punct: Grădiştea Mare | Anul: 2013
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2013
Perioade:
Preistorie; Protoistorie; Evul Mediu;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului; Hallstatt; La Tène; Evul Mediu;
Categorie:
Religios, ritual şi funerar; Domestic;
Tipuri de sit:
Necropolă plană; Aşezare civilă;
Cod RAN:
| 94508.03 |
Județ:
Ialomiţa
Unitate administrativă:
Stelnica
Localitate:
Stelnica
Punct:
Grădiştea Mare
Localizare:
| 94508.03 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Zirra | Vlad Vintilă | responsabil | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Babeş | Mircea | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Ganciu Petcu | Anca | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Matei | Gheorghe | participant | Muzeul Judeţean Ialomiţa |
Raport:
Necropola getică
În campania 2013, au fost cercetate 10 morminte de epocă getică: trei morminte de incineraţie cu oasele depuse în urnă cu sau fără capac (dintre care un mormânt colectiv cu patru urne), un mormânt de dublu de incineraţie cu oasele depuse în groapă şi şase morminte de înhumaţie. In prezent practic avem 202 de morminte de inhumaţie, incineraţie cu oasele depuse în urnă 136 şi 78 de morminte de incineraţie cu oasele depuse în groapă, rezultând un total de 416 morminte aparţinând epocii getice.
Numărul redus de descoperiri funerare din ultimele trei campanii ar putea indica faptul că ne aflăm în imediata apropiere a limitei nordice a necropolei sau posibilitatea să ne aflăm la limita unei aglomerări de morminte, asa cum indica dealtfel si descoperirile facute la vest de zona in care ne aflam in acest moment si unde avem o aglomerare masiva de morminte. În acelaşi timp numărul relativ important de descoperiri care indică posibile resturi ale unor morminte, precum şi indicii ale distrugerilor provocate ca urmare a lucrărilor mecanice din curtea fostului I.A.S, ne conduc către părerea că descoperirea unui număr redus de morminte ar putea fi şi rezultatul lucrărilor mecanice efectuate pe suprafaţa ocupată de necropolă. Din păcate dacă ne aflăm la limita dintre două aglomerări cu siguranţă nu o vom mai surprinde, deoarece este (a fost suprapusă) de moară.
Mormintele de incineraţie cu oasele depuse în urnă cu sau fără capac. Din această categorie au fost cercetate trei morminte (M. 409, M. 412 şi M. 418). Urnele sunt depuse în poziţie verticală. Poziţia urnei nu este determinată de dimensiunile urnei. Urnele: predomină cănile, lucrate la roată (M. 409) sau cu mâna (M. 412) şi un vas borcan distrus (M. 418). Capacele: apar în două cazuri (M. 412) vas borcan spart şi depus în straturi succesive şi o strachină lucrată cu mâna (M. 412). Nici unul dintre cele trei morminte nu avea inventar funerar.
Morminte de incineraţie cu oasele depuse în groapă. În această campanie a fost cercetat un singur mormânt de acest tip (M. 414). Mormânt dublu de incineraţie cu oasele depuse în groapă, cu patru vase de ofrandă, groapă de formă aproximativ circulară. ORIENTARE: NNE – SSV (?), (orientarea este luată în funcţie de dispunerea oaselor calcinate în raport cu vasele de ofrandă, dată fiind deformarea gropii de două mari galerii). Primele trei vase de ofrandă apar la partea superioară a mormântului, în marginea gropii, vasul 4 la fundul gropii, sub vasul 1, sub forma a trei aglomerări distincte de fragmente ceramice provenind de la un singur vas. Vasul
1 este în poziţie oblică, cu gura spre nord. Vasul 2 şi 3 la SE de vasul
1, vas tronconic în poziţie aproximativ oblică, acoperit cu o strachină depusă cu gura în jos. Oasele calcinate sunt depuse la NE de vase şi apar într-o primă fază dispersate, se delimitează sub forma unor aglomerări distincte doar la baza vaselor, înspre fundul gropii. Inventarul apare exclusiv în zona aglomerării de oase aparţinând vasului 1. Inventar: trei fibule de schemă tracică de bronz şi un vârf de săgeată de tip scitic puternic corodat. Vase de ofrandă: vasul 1 este lucrat cu mâna, cu două apucători sub diametrul maxim intercalate de două apucători perforate, deasupra umărului este prevăzut cu patru aplicaţii în relief. În vasul 1, la golirea vasului s-a găsit o toartă de amforă, în zona diametrului maxim. Vasul 2, strachină lucrată cu mâna. Vasul 3, vas tronconic de mici dimensiuni, lucrat cu mâna. Vasul 4, amforă fragmentară, nu este exclus ca toarta găsită în vasul
1 să aparţină vasului 4, care nu poate fi întregit.
Mormintele de înhumaţie, au fost cercetate şase morminte de înhumaţie. Mormintele aparţin atât unor indivizi adulţi (M. 411, M.
416, 417) cât şi imaturi (M. 410, 413, M. 415 dublu). Până la analiza antropologică nu putem face precizări privind vârsta indivizilor. Toate mormintele de înhumaţie sunt deranjate de intervenţii medievale cel mai probabil. Orientarea mormintelor de înhumaţie variază între SSV – NNE (M. 417) şi SSE – NNV (M. 411, 413, 415). Poziţia scheletelor este predominant în decubit dorsal cu membrele inferioare întinse excepţie face mormântul M. 417. Inventarul funerar este reprezentat prin mărgele (M. 411), fusaiolă (M. 416), brăţară de bronz fragmentară (M. 415). O a doua brăţară s-a găsit la cca 60 cm NE de membrul inferior drept al lui M. 417. Vase de ofrandă: apare într-un singur caz, (M. 411), este un castron lucrat la roată. Este de menţionat faptul că depunerea vaselor de ofrandă în mormintele de inhumaţie este o practică rar întâlnită la Stelnica. Ofrandă de carne?: în cazul unui singur mormât (M. 413) s-a putut constata prezenţa la cca 30 cm vest de schelet a unui omoplat de animal de talie mare. Ca şi în cazul vaselor de ofrandă depuse în morminte de înhumaţie, depunerea ofrandei de carne este o situaţie rar întâlnită în necropola de la Stelnica.
În cazul M. 417, poziţia şi starea de conservare a scheletului ridică unele întrebări cu atât mai mult cu cât nu se pot observa intervenţii asupra scheletului, care să fi provocat poziţia acestuia. În acelaşi timp poziţia inventarului în mormânt pune şi ea unele probleme de atribuire. Nu excludem posibilitatea ca mormântul să fi fost deranjat ulterior înhumării şi aceasta să fi avut ca rezultat deplasarea brăţării. În acelaşi timp este posibil ca inventarul să aparţină unui alt mormânt aflat la nord de M. 417, în zona rămasă necercetată.
Descoperiri Ev Mediu
Cercetările arheologice din această campanie au dus la descoperirea în principal doar a unor fragmente ceramice răspândite în principal în jumătatea estică a zonei cercetată şi un posibil tipar de piatră. Nu au fost cercetate locuinţe. Posibil de atribuit Evului Mediu sunt cele trei şanţuri (unul oval, al doilea circular şi cel de al treilea de formă rectangulară de mici adâncimi).
Cultura Coslogeni
Culturii Coslogeni îi pot fi atribuite doar fragmente ceramice izolate, fragmente de copaie. Nu au fost cercetate complexe (gropi) care să poată fi atribuite acestei epoci.
Cultura Boian. Au fost descoperite două fragmente ceramice cu decor tipic culturii Boian şi două fragmente ceramice provenind de la un vas barbotinat, în interiorul şantului circular.
În ceea ce priveşte cronologia descoperirilor funerare, aceasta rămâne neschimbată1, respectiv sec. IV – III a. Chr.