Stelnica | Judeţ: Ialomiţa | Punct: Grădiştea Mare | Anul: 2012
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2012
Perioade:
Preistorie; Protoistorie; Evul Mediu;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului; Hallstatt; La Tène; Evul Mediu;
Categorie:
Domestic; Religios, ritual şi funerar; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire; Necropolă plană;
Cod RAN:
| 94508.03 |
Județ:
Ialomiţa
Unitate administrativă:
Stelnica
Localitate:
Stelnica
Punct:
Grădiştea Mare
Localizare:
| 94508.03 |
Lista Ilustrațiilor - 9
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Babeş | Mircea | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Ganciu Petcu | Anca | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Zirra | Vlad Vintilă | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Matei | Gheorghe | participant | Muzeul Judeţean Ialomiţa |
Raport:
În această campanie obiectivul principal a fost continuarea săpăturilor sistematice în zona de nord a necropolei, situată în imediata apropiere a unei clădiri dezafectate (moara). În acest scop a fost finalizată secţiunea S. 44 (48 x 3 m) începută în campania 2011 şi trasată o nouă secţiune paralelă cu aceasta, S. 45, orientată E-V, cu dimensiunile de 38 x 3 m.
Vestigii medievale şi moderne. Cercetările arheologice din această campanie au dus la descoperirea în principal doar a unor fragmente ceramice răspândite în principal în jumătatea estică a zonei cercetată. Complexele propriu-zise descoperite sunt puternic deranjate. A fost cercetată o posibilă locuinţă medievală (limitele acesteia nu au putut fi delimitate) din care s-a păstrat doar un cuptor dezafectat care suprapunea o groapă cu inventar ceramic (farfurie fragmentară).
Perioadei contemporane îi aparţin două descoperiri: un şanţ cu ţeavă şi resturi de la o fundaţie modernă. Şanţul modern a fost surprins anterior în S. 44, c. 11 – 12, -0,50 m.
Necropola getică. In campania 2012, au fost cercetate nouă morminte de epocă getică: patru morminte de incineraţie cu oasele depuse în urnă cu sau fără capac (dintre care un mormânt colectiv cu patru urne), un mormânt de incineraţie cu oasele depuse în groapă (?) şi trei morminte de înhumaţie.
Numărul redus de descoperiri funerare rezultate atât în urma acestei campanii cât şi a campaniei anterioare, comparativ cu descoperirile din anii precedenţi, ar putea sugera faptul că ne aflăm în limita unei aglomerări de morminte. În acelaşi timp, numărul tot mai mare de descoperiri de oase umane fără context funerar, ar putea putea fi rezultatul distrugerilor masive provocate de construcţiile moderne aparţinând fostei ferme zootehnice (resturi de fundaţie, dale de piatră şi strat de pietriş cu o grosime de aproximativ 0,30 m).
Mormintele de incineraţie cu oasele depuse în urnă cu sau fără capac. Din această categorie au fost cercetate patru morminte (M. 400, M. 403, M. 404 şi M. 406.1-406.4). Urnele sunt depuse în poziţie verticală sau culcată. Poziţia urnei nu este determinată de dimensiunile urnei. Numărul capacelor variază de la unul până la două capace, excepţie face M. 403, urnă fără capac. Urnele: amfore întregi sau depuse sub forma unor aglomerări de fragmente ceramice (M. 400, M. 406.2, M. 406.4), vase de dimensiuni mari sau medii, lucrate cu mâna (M. 403, 404), căni lucrate cu mâna (M. 406.1, M. 406.3). Capacele: picior de amforă (M. 400, M. 406.2), aglomerare de fragmente ceramice provenind de la un vas borcan, cană sau strachină lucrată cu mâna (M. 404), castron lucrat cu mâna (M. 406.3). În cazul M. 406.1 avem două capace: fund de vas lucrat cu mâna şi perete de amforă depus sub fundul de vas. Inventarul funerar este relativ sărac şi în stare fragmentară: mărgică de sticlă, fragment brăţară de bronz, obiect de lut (M. 404).
Morminte de incineraţie cu oasele depuse în groapă. În această campanie a fost cercetat un singur posibil mormânt de acest tip (M. 405). Se prezintă sub formă unor aglomerări de amfore (patru) depuse parţial întregi. Jumătatea superioară a amforelor era depusă în poziţie verticală şi înconjurată de fragmente ceramice provenite din partea inferioară a amforelor. Oasele calcinate sau găsit relativ dispersate în jurul amforelor, în cantitate mică şi în interiorul piciorului aparţinând amforei 4, şi care era detaşat de amforă. În acest moment nu se poate preciza dacă fragmentele depuse în jurul amforelor provin de la o singură amforă sau de la multe vase. În acelaşi timp este destul de greu de precizat dacă avem un mormânt de incineraţie cu oasele depuse în groapă. Cert este faptul că mormântul (?) 405 reprezintă un ritual funerar aparte, nedocumentat până în prezent la Stelnica. În acelaşi timp nu excludem posibilitatea ca M. 405 să reprezinte de fapt de fapt vase de ofrandă pentru M. 406.1 – 406.4, dat fiind faptul că cele patru amfore se aflau dispuse aproximativ în marginea gropii lui M. 406.1 – 406.4.
Mormintele de înhumaţie - au fost cercetate patru morminte de inhumaţie. Toate mormintele aparţin unor indivizi adulţi. Până la analiza antropologică nu putem face precizări privind vârsta indivizilor. Într-un singur caz mormântul era puternic deranjat. În două situaţii scheletele erau în conexiune anatomică parţială (M. 402, 408). Orientarea mormintelor de înhumaţie variază între S – N (M. 402, M. 408), SSE – NNV (M. 401), ESE – VNV (M. 407). Inventarul funerar apare în cazul M. 407, reprezentat printr-o lespede depusă la picioare şi un cuţit de fier fragmentar M. 408.
În ceea ce priveşte cronologia descoperirilor funerare, aceasta rămâne neschimbată1, respectiv sec. IV – III a.Chr.
Alte descoperiri. În S. 44, c. 21, -0,44 m a fost suprinsă continuarea şanţului cercetat în S. 43, campania 2011. Latura vestică a şanţului este suprinsă parţial, latura estică este în trepte înspre sud. Inventar: craniu de porc, depus cu partea superioară în jos, fragmentar, lipsă maxilarul, fragmente ceramice getice (apucătoare vas treflată) şi ceramică aparţinând Evului Mediu, obiecte de fier.
Şanţul de formă ovală, cercetat anterior în S. 44. c. 11 – 13, -0,50 m continuă în S. 45 în c. 7-8. Inventar: os uman, aşchie silex, fragmente ceramice atipice.
Ar mai fi de notat faptul că în nici unul dintre cazuri nu s-a putut observa zona de închidere a şanţurilor .
Funcţionalitatea acestor două şanţuri rămâne incertă. Este de subliniat faptul că în interiorul acestor şanţuri („ringuri”) au fost cercetate şi câteva morminte de înhumaţie sau incineraţie.
Datarea şanţurilor. În ceea priveşte datarea acestor “ringuri”, dacă ar fi să luăm în considerare prezenţa mormintelor getice, ar fi posibil de plasat în intervalul cronologic al sec. IV – III a.Chr. Prezenţa unor fragmente ceramice sporadice aparţinând culturii Coslogeni nu este suficientă pentru a atribui aceste „ringuri” epocii bronzului.
Cultura Coslogeni. Au fost cercetate două (?) gropi, una în S. 44, c. 22, - 1,30 m (-0,90 m fără gunoi), a fost cercetată o groapă Coslogeni (?), (Gr. 120). Adâncimea gropii de la nivelul la carea fost surprinsă este de 0,54 m. Inventar: fragmente de copaie, lipitură, două obiecte de fier corodat, lamă cuţit de fier, întregibilă, puternic corodată, solzi de peşte, omoplat animal, două fragmente ceramice Ev Mediu.
Materialul ceramic şi inventarul funerar este depozitat temporar la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” pentru restaurare şi cercetare după care urmează a fi depozitat definitiv la Muzeul Judeţean Ialomiţa. Materialul osteologic uman se află depozitat temporar la Institutul de Arheologie unde urmează a fi analizat de către dr. Ph. Charlier şi Laetitia Laquay. Documentaţia de şantier se află la Institutul de Arheologie.
Campaniile imediat următoare au ca scop extinderea cercetărilor spre nord, pentru delimitarea limitei nordice a necropolei.
Dată fiind situarea necropolei, în curtea fostului IAS, care a afectat puternic situl, prin deplasări masive de pământ şi diferite construcţii, este practic imposibilă orice propunere de conservare.
Parte din materialul ceramic şi inventarul funerar se află expus în expoziţia permanentă a Muzeului Judeţean Ialomiţa.
Note:
1.
1. N. Conovici, Gh. Matei, N. Conovici, Gh. Matei, Necropola getică de la Stelnica-Grădiştea Mare (jud. Ialomiţa). Raport general pentru anii 1987-1996, Materiale şi cercetări arheologice (serie nouă) 1, 1999, p. 99-144.