Stelnica | Judeţ: Ialomiţa | Punct: Grădiştea Mare | Anul: 2011
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2011
Perioade:
Preistorie; Protoistorie; Evul Mediu;
Epoci:
Epoca bronzului; Hallstatt; La Tène; Evul Mediu;
Categorie:
Domestic; Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Necropolă plană;
Cod RAN:
| 94508.03 |
Județ:
Ialomiţa
Unitate administrativă:
Stelnica
Localitate:
Stelnica
Punct:
Grădiştea Mare
Localizare:
| 94508.03 |
Lista Ilustrațiilor - 7
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Laquay | Laetitia | participant | Instiuție Nedefinită |
| Babeş | Mircea | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Ganciu Petcu | Anca | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Matei | Gheorghe | participant | Muzeul Judeţean Ialomiţa |
| Renţa | Elena | participant | Muzeul Judeţean Ialomiţa |
Raport:
În această campanie obiectivul principal a fost continuarea săpăturilor sistematice în zona de nord a necropolei, situată în imediata apropiere a unei clădiri dezafectate (moara). In acest scop a fost finalizată secţiunea S. 43 (50 x 3 m) începută în campania 2008 şi trasată o nouă secţiune paralelă cu aceasta, S. 44, orientată E- V, cu dimensiunile de 38 x 3 m.
Vestigii medivale şi moderne.
În S. 43, c. 24-25, -0,58 - 0,87 m, a fost descoperit un bordei (?) medieval sau atelier (?). S-au găsit resturi de metal puternic arse (lupe), care se întindeau pe o suprafaţă aproximativă de 4 x 3 m. În zona lupelor au mai fost găsite fragmente ceramice aparţinând sec. XVI, unele dintre ele cu urme de ardere secundară, precum şi oase de animale. Limitele complexului nu au putut fi delimitate cu precizie. De notat este faptul că nu au fost observate resturi ale unei posibile incendieri a complexului.
În S. 44, c. 13 - 14, -0,40 m, au fost cercetate un cuptor cu boltă şi un posibil cuptor, acesta din urmă puternic deranjat. Deşi cu siguranţa cuptorul aparţinea unui bordei, nu s-au putut delimita în întregime limitele bordeiului. Singurul obiect de inventar a fost găsit pe vatra cuptorului, un sfeşnic întregibil, aparţinând sec. XVII - XVIII (datare conform Gheorghe Matei).
Perioadei contemporane îi aparţin două descoperiri: un şanţ cu ţeavă şi resturi de la o fundaţie modernă. Şanţul modern a fost surprins anterior în S. 43, c. 14, -0,38 - 0,63 m şi care a continuat în S. 44, c. 11 - 12, -0,50 m. Fundaţia modernă a fost surprinsă în c. 14 - 16, la o adâncime de -0,20 m, păstrată pe o înălţime de cca. 15 cm.
Necropola getică.
În campania 2011, au fost cercetate 9 de morminte de epocă getică: patru morminte de incineraţie cu oasele depuse în urnă cu sau fără capac, două morminte de incineraţie cu oasele depuse în groapă şi trei morminte de inhumaţie. Este de menţionat faptul că pe întreaga suprafaţă cercetată în acest an s-au găsit oase umane disparate (fragmente de calotă craniană, fragment de coxal, femur, humerus) precum şi oase calcinate disparate, care indică existenţa unor morminte distruse.
Numărul redus de descoperiri funerare rezultate în urma acestei campanii, comparativ cu descoperirile din anii precedenţi, ar putea sugera faptul că ne aflăm în limita unei aglomerări de morminte. În acelaşi timp, numărul tot mai mare de descoperiri de oase umane fără context funerar, ar putea putea fi rezultatul distrugerilor masive provocate de construcţiile moderne aparţinând fostei ferme zootehnice (vezi resturile de fundaţie, dalele de piatră şi stratul de pietriş cu o grosime de aproximativ 0,30 m).
Mormintele de incineraţie cu oasele depuse în urnă cu sau fără capac. Din această categorie au fost cercetate patru morminte (M. 392, M. 393, M. 394 şi M. 397). În cazul mormintelor M. 392, M. 393 şi M. 394 nu este exclus să avem de fapt un mormânt colectiv. Distanţa maximă între morminte este de 0,60 m. Nu a putut fi observată groapa. Urnele au fost depuse în poziţie verticală. Într-un singur caz, urna a fost spartă pe loc, probabil vasul era depus în poziţie culcată (M. 397). Capacul este prezent într-un singur caz M. 392, fund de vas lucrat cu mâna. Inventarul funerar apare într-un singur caz M. 394 (obiect de fier). Vasul de ofrandă apare într-un singur caz, M. 394, ceşcuţă lucrată cu mâna, depusă în poziţie culcată, lângă urnă, la partea superioară a acesteia.
Mormintele de inhumaţie, aparţin unor indivizi de vârstă adultă, (doi indivizi M. 398 şi 399) şi imatur (un individ M. 396, foetus). Poziţia scheletelor este în decubit dorsal (M. 398 şi 399) şi decubit lateral stânga (M. 396). Orientarea scheletelor este SSE - NNV (M. 396) şi SE - NV (M. 398, M. 399). M. 399 este puternic deranjat, craniul este spart de o groapă de par, tibiile rupte, humerusul drept rupt, omoplatul drept lipsă. Inventarul funerar este sărac: M. 398 avea depus sub braţul drept un obiect de fier iar în cazul M. 399 la nivelul coxalului drept s-a găsit un fragment de verigă (?) de bronz, distrusă. De notat este faptul că pe schelet s-au găsit fragmente ceramice, probabil antrenate. Ar mai fi de subliniat faptul că nu excludem posibilitatea ca M. 398 şi M. 399, să aparţină unor indivizi din aceaşi familie, dată fiind distanţa foarte mică între cele două morminte.
Morminte de incineraţie cu oasele depuse în groapă. În această campanie au fost cercetate două morminte (M. 391 şi M. 395). În cazul M. 391 aglomerarea de oase calcinate se afla la SE de un fragment de amforă. Este de menţionat faptul că vasul nu este depus pe fundul gropii. M. 395 consta din oase calcinate în cantitate redusă, dispersate. Printre oase s-a găsit un obiect din tablă de bronz, puternic deformat. Vasul de ofrandă apare la vest de oase, spart şi depus în straturi.
În ceea ce priveşte cronologia descoperirilor funerare, aceasta rămâne neschimbată1, respectiv sec. IV - III a.Chr.
Alte descoperiri.
În S. 43 c. 18 - 22, a fost cercetat un şanţ de formă circulară, suprins iniţial în 2008 şi interpretat ca şi groapă cu fragmente ceramice. Lăţimea şanţului variază între 0,80 şi 1,10 m. Adâncimea şanţului este de cca. 0,50 m. Au fost recuperate fragmente ceramice aparţinând epocii bronzului şi fragmente de amfore, precum şi un obiect de fier fragmentar.
Un al doilea şanţ, de formă ovală, a fost cercetat în S. 44. c. 11 - 13, -0,50 m. Este suprapus parţial de bordei şi de restul de cuptor (?) din c. 13. Pământul din umplutura şanţului este puternic pigmentat cu arsură provenită de la cuptor (?). Inventar: două tibii umane care par să aparţină aceluiaşi individ. Una dintre tibii pare să fi fost tăiată post mortem. Oase de animal, fragmente ceramic atipice, fragment toartă de cană lucrată cu mâna (epoca bronzului?). În interiorul şanţului pot fi observate patru galerii de mari dimensiuni.
Ambele şanţuri au fost cercetate parţial, ele se extind spre nord şi urmează a fi cercetate în campania viitoare.
Functionalitatea acestor două şanţuri este încă incertă, în condiţiile în care cercetarea lor nu este integrală. Este de subliniat faptul că în interiorul acestor şanţuri („ringuri") au fost cercetate şi câteva morminte de înhumaţie sau incineraţie.
În ceea priveşte datarea acestor "ringuri", dacă ar fi să luăm în considerare prezenţa mormintelor getice, ar fi posibil de plasat în intervalul cronologic al sec. IV - III a.Chr. Prezenţa unor fragmente ceramice sporadice aparţinând culturii Coslogeni nu este suficientă pentru a atribui aceste „ringuri" epocii bronzului.
Cultura Coslogeni. În S. 43, c. 23, -1 m, a fost cercetată o groapă aparţinând culturii Coslogeni (Gr. 119), de formă oval-alungită, neregulată. Umplutură: La suprafaţă are cenuşă şi cărbune. Inventar: fragmente de copaie.
Materialul ceramic şi inventarul funerar se află temporar la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan" pentru restaurare şi cercetare după care urmează a fi depozitat definitiv la Muzeul Judeţean Ialomiţa. Materialul osteologic uman se află depozitat temporar la Institutul de Arheologie unde urmează a fi analizat de către dr. Ph. Charlier şi Laetitia Laquay. Documentaţia de şantier se află la Institutul de Arheologie.
Campaniile imediat următoare au ca scop extinderea cercetărilor spre nord, pentru delimitarea limitelor necropolei.
Dată fiind situarea necropolei, în curtea fostului IAS, care a afectat puternic situl, prin deplasări masive de pământ şi diferite construcţii, este practic imposibilă orice propunere de conservare.
Parte din materialul ceramic şi inventarul funerar se află expus în expoziţia permanentă a Muzeului Judeţean Ialomiţa.
În prezent se află în lucru un raport general referitor la campaniile 1997-2004.