Stelnica | Judeţ: Ialomiţa | Punct: Grădiştea Mare | Anul: 2002
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2002
Perioade:
Preistorie; Protoistorie; Evul Mediu; Perioada modernă;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului; La Tène; Epoca medievală timpurie; Evul Mediu; Perioada modernă;
Categorie:
Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Necropolă;
Cod RAN:
| 94508.03 |
Județ:
Ialomiţa
Unitate administrativă:
Stelnica
Localitate:
Stelnica
Punct:
Grădiştea Mare
Localizare:
| 94508.03 |
Lista Ilustrațiilor - 7
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Conovici | Niculae | responsabil | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Ganciu Petcu | Anca | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Matei | Gheorghe | participant | Muzeul Judeţean Ialomiţa |
Raport:
Grădiştea Mare este o ridicătură de teren din Balta Borcei, cu o suprafaţă de cca. 15 ha şi o înălţime relativă faţă de terenul din jur de 0,50 - 2 m, situată la cca. 3 km nord-nord-est de bacul de traversare de la Stelnica1.
Săpăturile sistematice s-au desfăşurat în perioada 8.07 - 26.07.2002. S-a lucrat în 5 secţiuni de mărimi diferite, unele rămase din campania precedentă: S XXI şi XXIV de 42 x 3 m, S XXII şi XXIII de 20 x 3 m, S XXV de 40 x 3 m. S XXV a rămas neterminată.
Zona în care am efectuat săpăturile arheologice din acest an a suferit puternice modificări în ultimele decenii, atât prin amputarea reliefului originar, cât şi prin schimbarea parţială a naturii solului. În partea de sud - vest mormintele sunt foarte rare şi au apărut la mică adâncime (-0,10 -0,20 m). Este de presupus că o parte au fost complet distruse în urma intervenţiilor mecanice moderne, dar este posibil să fi ajuns în acelaşi timp la extremitatea sud-vestică a necropolei. În schimb, în partea de nord-vest s-a înregistrat o mare concentrare de morminte, atât de incineraţie cât şi de inhumaţie. În această direcţie cercetarea este obstrucţionată de existenţa unor drumuri pavate cu ciment şi a morii de furaje. În spaţiile nu prea mari rămase disponibile s-au depus mari cantităţi de gunoi de grajd, a căror deplasare necesită o intervenţie cu mijloace mecanice. Anul acesta o parte din gunoaie au fost îndepărtate de lucrători, eliberând suprafeţele unde au fost săpate S XXIV şi S XXV.
Vestigii medievale şi moderne:
Din aceste perioade mai recente au fost înregistraţi mai mulţi pari de lemn putreziţi şi două locuinţe, dintre care una cu cuptor, în S XXI, XXII, XXIII şi XXIV. De asemenea a mai apărut o lulea turcească fragmentară (vezi mai sus).
Necropola getică.
În campania 2002 au fost înregistrate 17 morminte getice, dintre care 8 de inhumaţie, 6 de incineraţie cu urnă şi 3 de incineraţie cu oasele depuse direct pe fundul gropii ovale. Majoritatea mormintelor (14 din 17) au apărut în partea de nord a S XXIV şi S XXV şi numai 3 în partea de sud a săpăturii. 11 morminte au apărut la adâncimi mai mici de -0,50 m, fapt care constituie un indiciu privind modificarea formei terenului faţă de antichitate.
Mormintele de inhumaţie.
M 275 (S XXII, c 10, -0,10 - 0,35 m) - schelet deranjat, cu unele oase deplasate. Aparţine unui defunct adult, de sex feminin după inventar. Poziţia: decubit dorsal, cu capul întors spre stânga, umărul stâng ridicat, braţul stâng puternic îndoit din cot până lângă antebraţ, braţul drept întins pe lângă corp. Lipsesc o parte din degetele de la picioare. Orientare: SSE 160o - NNV 340o. Inventar: fusaiolă bitronconică sub umărul drept; pe coaste - un fragment ceramic lucrat cu mâna.
M 280 (S XXIV, c 7-8, -0,50 m, schelet cu lespede în zona picioarelor. Aparţine unui adult de sex feminin, vârstă tânără după dentiţie şi inventar. Poziţie: decubit dorsal, cu braţul stâng îndoit puternic din cot, braţul drept pe abdomen. Orientare: SSE 140o - NNV 320o. Inventar: fusaiolă bitronconică cu decor în zig-zag, în dreptul cotului stâng, lespede la picioare.
M. 281 (S XXIV, c 1, -0,60 m -0,84 m), schelet cu lespede la cap. Aparţine unui adult de sex feminin, vârstă senex. Poziţie: decubit dorsal, cu braţele pe lângă corp, picioarele depărtate, mai mulţi dinţi lipsă pe mandibulă. Orientare: SSE 140o - NNV 320o. Inventar : lespede la cap. Nu se distinge forma gropii.
M. 282 (S.XXIV, c. 1 - 2, intrând în malul de vest, - 0,64 - 0,81 m). Aparţine unui adult de sex masculin. Poziţie: decubit dorsal, braţele pe lângă corp, picioarele depărtate; dantura completă, dar foarte tocită. Orientare: SSE 150o - NNV 330o. Inventar: 3 vârfuri de săgeată, la cotul drept, în dreapta capului, sub coloană; sub palma stângă - cute perforată, spartă în două. Nu se distinge forma gropii. Între scheletele M 281 - 282 sunt cca. 0,70 m, ceea ce face greu plauzibilă existenţa unei gropi comune. Cu toate acestea, la răzuială nu a fost distinsă o delimitare între gropi. Având în vedere poziţia similară a scheletelor şi apropierea dintre ele se poate presupune că aparţineau aceleiaşi familii (femeia fiind mai în vârstă), iar diferenţa temporală dintre cele două înhumări nu putea fi mai mare de un an. Prezenţa celor trei vârfuri de săgeţi în M 282 sugerează că ele au fost cauza decesului.
M 283 (S. XXIV. c. 17-18, spre ţ. 16, - 0,42 m) apare o groapă foarte lungă (2,70 x 0,85 m), cu colţurile rotunjite. În partea de NNV a gropii au ieşit un fragment ceramic lucrat cu mâna, de culoare cărămizie şi un vârf de săgeată din bronz. Schelet de adult, masculin. Poziţie: decubit dorsal, cu mâna dreaptă pe abdomen, stânga pe piept. În zona capului au ieşit 2 oase calcinate şi un fragment de lipitură arsă. Orientare: SSE 150o - NNV 330o. Inventar: cuţit de fier în dreptul şoldului stâng, vârf de săgeată în capătul de NNV al gropii. Probabil a deranjat un mormânt de incineraţie.
M 285 (S. XXV, c. 5, - 0,59 m, spre malul de est). Schelet de adult, feminin, în groapă de formă alungită, cu dimensiunile de 2,25 x 0,70 m. Poziţia: decubit dorsal, cu braţele pe abdomen, mâna dreaptă peste mâna stângă. Orientare: SE 140o - NV 320o. Inventar: lespede (râşniţă) la cap, cu urme de folosire pe partea aflată în sus; fusaiolă cilindrică la umărul stâng.
M 288 (S. XXIII, - 0,12 m, în arătură, doar tălpile intrând în perimetrul secţiunii): Oase gracile, puternic deranjat de arătură şi o galerie, craniul sfărâmat, oase deplasate. Sex nedeterminat, posibil masculin. Lipsesc oasele tălpilor. Poziţia: decubit dorsal, mâna dreaptă pe abdomen, stânga deranjată. Orientare: SSE 150o – NNV 330o. Nu avea inventar.
M 289 (S XXV, inhumaţie, masculin): în c. 3 - 4, -0,54 m - groapă rectangulară cu colţurile rotunjite, orientată SSE - NNV, cu dimensiunile de 1,85 x 0,75 m. Schelet de adult, masculin. Poziţia: decubit dorsal, cu braţele aduse pe abdomen, palma stângă îndoită spre stânga. Oase solide, groase, bine păstrate. Orientare: SE 140o - NV 320o. Inventar: nu avea.
Toate scheletele aparţin unor adulţi, dintre care 4 de sex feminin, 3 de sex masculin şi unul incert. Trei din mormintele de femei aveau câte o lespede sau râşniţă aşezată fie la cap fie la picioare, iar două (dintre care unul fără lespede), aveau şi câte o fusaiolă. Dintre mormintele de bărbaţi, unul (M 282) avea ca inventar o cute de piatră şi 3 vârfuri de săgeţi aruncate în groapă înaintea inhumării (?), deoarece unul s-a găsit sub schelet. Un altul (M 283) avea lângă şoldul stâng un cuţit lung din fier, iar în dreptul picioarelor un vârf de săgeată din bronz. Se poate presupune că M 281 si M 282 aparţin aceleiaşi familii (vezi mai sus).
Mormintele de incineraţie:
M 276 (S. XXIV, c.4, -0,30 m - de incineraţie, în urnă cu capac). Urna este o oală clopot cu apucători, iar capacul un castron din pastă neagră cenuşie, ambele lucrate cu mâna. Castronul a fost spart in situ datorită arăturilor şi adâncimii mici de descoperire, unele fragmente fiind căzute în urnă.
M 277 (S. XXI şi XXIV, c. 5, -0,28 m - de incineraţie cu oasele depuse pe fundul gropii şi vase de ofrandă). Acest mormânt se deosebeşte de toate celelalte descoperite până acum la Stelnica. Deşi nu a fost surprinsă groapa datorită adâncimii ei foarte mici, ea poate fi totuşi delimitată cu aproximaţie datorită modului de dispunere a inventarului. Surprins parţial încă din 2001 sub forma a trei picioare de amforă înfipte în pământ, în campania actuală a fost integral dezvelit. În total au apărut 8 funduri de amfore, dispuse în cerc, din care şapte în poziţie verticală, cu cioburi căzute din partea lor superioară. Osemintele calcinate, puţine, au fost găsite la interiorul cercului de amfore şi în partea de nord. Probabil cele mai multe au fost dispersate de arătură. Diametrul cercului format de amfore era de cca. 1,50 m. La origine, amforele au fost depuse probabil întregi, fie înfipte pe marginea gropii, fie în afara ei. Se pune întrebarea dacă aceste amfore erau integral îngropate, sau partea lor superioară se afla la suprafaţa solului. În orice caz, modul lor de descoperire dovedeşte că terenul era ceva mai înalt aici în antichitate decât în prezent. După forma picioarelor de amforă, acestea se datează în a doua jumătate a secolului IV a. Chr.
M 278 (S. XXIV, c. 3 - 4, - 0,54 m - incineraţie cu oasele depuse pe fundul gropii ovale, cu vase de ofrandă). Mormântul a apărut imediat la nord de M 276. Mai întâi au apărut, la adâncimea de -0,10 - 0,30 m, numeroase fragmente ceramice lucrate cu mâna, provenite de la un castron (lekane) cu torţi orizontale şi de la un vas cu apucători, dar fără oase calcinate. Mai jos, până la -0,54 m a apărut groapa ovală alungită a mormântului, cu oasele dispuse pe mijloc, iar în partea de nord cu o amforă spartă şi un vas miniatural de tip borcan, decorat cu proeminenţe sub buză. Groapa avea dimensiunile de 1,65 x 0,85 m şi era orientată S - N. Vasele aflate deasupra, distruse de arătură, se aflau iniţial în partea superioară a gropii, la mică adâncime. Nu au apărut obiecte personale ale defunctului.
M 279 (S.XXIV, c. 10, -0,15 m - de incineraţie, în urnă). Urna era o amforă găsită în arătură, spartă in situ, pe fundul căreia se aflau oasele calcinate. Nu avea inventar.
M 284 (S. XXV, c. 1, -0,29 m - de incineraţie în urnă). Urna era o amforă cu piciorul înfipt vertical în pământ, cu partea superioară distrusă. Nu avea inventar.
M 286 (S. XXV, c. 2 - 3, -0,45 m - de incineraţie, cu osemintele depuse pe fundul gropii şi vase de ofrandă). Groapa era de formă ovală, mai îngustă spre bază (2,10 x 0,80 m), cu orientarea SSE 150o - NNV 330o. Osemintele, de adult, erau depuse în partea centrală a acesteia. În marginea de SSE al gropii era aşezat pe muchie un castron lucrat la roată, cu gura evazată şi picior inelar; la nivelul părţii superioare a vasului au mai apărut fragmente dintr-un vas lucrat cu mâna. În capătul de NNV al gropii, deasupra acesteia, au ieşit mai multe fragmente dintr-o amforă. Este posibil ca amfora să fi servit drept "marcaj" pentru mormânt.
M 287 (S. XXV, c. -1, -0,30 m, intrând în martorul dinspre S. XXIV - de incineraţie, în urnă cu capac şi vas de ofrandă). Forma gropii nu a fost surprinsă. Urna era un vas pântecos cu 4 apucători, lucrat cu mâna, cu gât înalt uşor evazat, decorat la bază cu un brâu alveolar, răsturnat cu gura spre sud-vest. Capacul era un castron lucrat cu mâna, cu pereţii arcuiţi spre interior, aşezat peste urnă cu gura în jos. La interiorul urnei se afla o strachină-bol lucrată la roată, de culoare cenuşie, cu gura arcuită spre interior orientată în sus. Printre oasele calcinate aflate în urnă s-au găsit două fibule de tip tracic şi o brăţară cilindrică, toate fragmentare şi trecute prin foc. După aspectul oaselor şi după obiectele de port estimăm că defunctul era un adult de sex feminin. Mormântul se datează în prima jumătate a secolului III p. Chr. după fibule (varianta cu arcul îngroşat).
M 290 (S. XXV, c. -1, -0,20 - 0,25 m - de incineraţie, în urnă). Urna era reprezentată de partea inferioară a unei amfore, restul fiind deranjat şi cărat de plug. Oasele calcinate se aflau pe fundul amforei, fără alt inventar.
M 291 (S. XXV, c -2, -0,30 m - de incineraţie, în urnă cu capac şi vas de ofrandă). Urna era o oală în formă de clopot, lucrată cu mâna şi prevăzută cu două apucători şi o "potcoavă" în relief. Capacul era un castron cu apucători, lucrat cu mâna, spart pe loc. Ca şi în cazul M 287, la interiorul urnei se afla o strachină-bol lucrată la roată, de culoare cenuşie, acum decorată la exterior cu două caneluri paralele. Printre osemintele aparţinând unui adult nu au apărut alte obiecte de inventar. Având în vedere forma similară de prezentare şi apropierea dintre ele, este de presupus că M 287 şi M 291 aparţin aceleiaşi familii şi sunt practic contemporane.
Tot la morminte aparţinând unei singure familii ne putem gândi şi în cazul M 184 şi M 290 (incineraţie, cu osemintele în amforă), aflate la cca. 2 m unul de celălalt. Ele sunt relativ intercalate cu M 287 şi M 291, ceea ce ne-ar duce cu gândul la aceeaşi familie pentru toate cele patru morminte, cu un decalaj în timp între cele două grupe.
Asemenea grupări de morminte pe familii au mai fost observate şi cu alte prilejuri în necropola de la Stelnica.
Complexe Coslogeni:
În această campanie nu a fost găsit nici un complex Coslogeni, doar unul sau două fragmente ceramice izolate.
Descoperiri neolitice:
În campania anului 2002 au apărut doar câteva fragmente de vase neolitice. Aceste cioburi indică existenţa în zonă a unor complexe neolitice, distruse odată cu eliminarea stratului arheologic.
Alte complexe nefunerare descoperite în 2002:
În afara complexelor amintite mai sus, au mai fost identificate câteva vizuini de animal.
Materialele arheologice descoperite au fost depozitate la Muzeul Judeţean Ialomiţa din Slobozia, pentru restaurare şi conservare. Doar obiectele mărunte din metal, sticlă, os au fost aduse temporar la Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" pentru a fi studiate, unele şi conservate. Ulterior ele vor reveni tot muzeului. Osemintele umane urmează a fi studiate de d-na Laurenţia Georgescu. Documentaţia de şantier (planuri, relevee, fotografii) se află la Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan".
Întreaga documentaţie grafică este scanată şi apoi reprodusă cu ajutorul programului ILUSTRATOR 9. Secţiunile cu locaţia descoperirilor sunt integrate planului general. Fotografiile şi desenele obiectelor sunt arhivate digital (programe ILUSTRATOR şi PHOTOSHOP). Datele privitoare la necropola getică sunt introduse în baza de date STELNICA (program ACCESS). Aceasta cuprinde atât informaţiile privind descrierea mormintelor şi a altor complexe cât şi a inventarului acestora, precum şi imagini.
Nu se pune problema conservării in situ a descoperirilor arheologice, fiind vorba de un sit afectat de lucrări agricole şi mecanice. O parte a inventarelor mormintelor descoperite precum şi obiecte aparţinând culturii Coslogeni vor fi prezentate în expoziţia de bază a Muzeului Judeţean Ialomiţa, în curs de amenajare.
Bibliografie:
Note:
1.
1. Pentru stratigrafia generală a sitului şi descoperirile anterioare vezi CCA, campania 2000, p. 232-235; CCA, campania 2001, p. 297-301.