Stelnica | Judeţ: Ialomiţa | Punct: Grădiştea Mare | Anul: 1997
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
1997
Perioade:
Preistorie; Protoistorie; Evul Mediu;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; La Tène; Evul Mediu;
Categorie:
Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Necropolă;
Cod RAN:
| 94508.03 |
Județ:
Ialomiţa
Unitate administrativă:
Stelnica
Localitate:
Stelnica
Punct:
Grădiştea Mare
Localizare:
| 94508.03 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Conovici | Niculae | responsabil | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Matei | Gheorghe | participant | Muzeul Judeţean Ialomiţa |
Raport:
S-a continuat cercetarea în zona estică a necropolei, prin epuizarea unor secţiuni deschise anul trecut (S. XV-1 şi S. XIV-1, de fapt prelungiri spre vest ale unor secţiuni mai vechi) şi prin deschiderea altor prelungiri de secţiuni (XIII - XI).
Vestigii medievale şi moderne
Şi în acest an au continuat să apară complexe de locuire şi gospodăreşti, în special în partea de est a săpăturilor. De asemenea, au apărut şi două morminte medievale, dintre care, numai unul (M.204) a fost cercetat, iar al doilea (M.220) a fost lăsat pentru anul următor.
Necropola getică
Au fost descoperite 21 morminte getice şi două gropi aparţinând aceleiaşi perioade cu necropola, sărace în materiale. Mormintele aparţin celor trei categorii obişnuite: morminte de inhumaţie - 12, morminte de incineraţie în urnă - 4, morminte de incineraţie cu groapă alungită şi osemintele depuse pe sol - 5. Pe ansamblul necropolei, din 215 morminte getice, 106 sunt de inhumaţie, 65 de incineraţie cu urnă şi 44 de incineraţie cu osemintele depuse pe sol.
Mormintele de inhumaţie
Scheletele acestei categorii de morminte aparţin ambelor sexe şi tuturor categoriilor de vârstă. Unele dintre ele erau deranjate de complexe medievale sau moderne: M.203, 211, 214, 215, iar un mormânt de copil (infans I) a fost distrus de lucrători (M.213). 7 morminte aparţinând unor femei sau fetiţe aveau inventar sărac ce consta din fragmente de râşniţe sau lespezi de piatră (6 cazuri), mici obiecte de bronz nedeterminate (3 cazuri), o brăţară (M.206 - împreună cu o lespede şi o piatră crestată), două fusaiole (M.209 cu lespede) sau două mărgele (M.207).
Orientarea scheletelor era SSE-NNV (5 cazuri), SSV-NNE (2 cazuri), SE-NV (1 caz), S-N (1 caz), NV-SE (1 caz), SE-NV (1 caz) şi unul neprecizat. Faţă de anii trecuţi se constată o mai mare variabilitate a orientărilor, cu predominarea totuşi a orientării SSE-NNV. Scheletele erau în decubit dorsal, cu braţele întinse (2), aduse pe abdomen (3), pe piept (1) sau una întinsă şi alta îndoită pe piept sau abdomen (2). La unele morminte deranjate nu s-a putut stabili poziţia mâinilor.
Mormintele de incineraţie
Trei din cele patru morminte de incineraţie cu urnă au apărut în partea estică a săpăturii şi unul singur în partea vestică. M.218 era deranjat de arătură în aşa măsură încât nu s-a mai putut stabili tipul de vas care i-a servit drept urnă. M.200 avea urna reprezentată de un vas clopot, iar capacul de fragmente de borcan, ambele lucrate cu mâna. Nu avea alt inventar. Acelaşi tip de vas a servit drept urnă şi pentru M.212, acoperit însă de un castron lucrat cu mâna. M.208 avea un vas pântecos drept urnă şi era acoperit cu fragmente ceramice; el mai conţinea, printre oasele calcinate, un ghioc mic, 4 mărgele din sticlă şi resturile unui obiect de bronz, toate trecute prin focul rugului.
Mormintele de incineraţie cu osemintele depuse pe sol şi groapă alungită au apărut toate în partea estică a săpăturii. M.199 şi 219 erau orientate SSV-NNE, iar celelalte trei SSE-NNV. M.219 era deranjat de un mormânt medieval şi din el nu s-au recuperat decât oase calcinate şi fragmente dintr-un vas lucrat cu mâna, depus ca ofrandă. În schimb, celelalte morminte aveau un mobilier relativ bogat. M.199 conţinea trei vase de ofrandă: o amforă de Heraclea Pontica ştampilată (mijlocul sec. IV a. Chr.), o amforă şi o lekane locale lucrate la roată; printre oasele calcinate s-au găsit un cuţit mic de fier şi două vârfuri de săgeţi. El aparţinea unui bărbat. M.205 (de femeie) conţinea un bol lucrat la roată, aşezat peste oasele calcinate, iar printre oase sau lângă ele, au apărut o lespede de piatră, o brăţară cu nodozităţi şi o fibulă fragmentară din bronz, un obiect de fier (cuţit ?) şi mai multe mărgele, toate trecute prin foc. M.210 (de femeie) avea două vase de ofrandă - un vas înalt cu două torţi, lucrat cu mâna şi o lekane lucrată la roată; printre oase au ieşit mai multe mărgele din sticlă şi os, o brăţară cu proeminenţe din bronz în stare foarte bună, o altă brăţară fragmentară, o fibulă tot fragmentară, o verigă de bronz cu proeminenţe, un cuţitaş din fier şi o piatră de râşniţă. M.217 (tot de femeie) nu avea vase de ofrandă; pe fundul gropii se afla o lespede de piatră sub care a apărut un bulgăre mic de ocru roşu; printre oase au apărut un briceag din fier şi un obiect fragmentar din tablă de bronz.
Gropile getice
Sunt de formă cilindrică în număr de două: Gr. 79, situată în apropierea M.210 (incineraţie cu groapă alungită) şi Gr. 81 în apropierea M.196 şi 198 (de inhumaţie). Ele nu conţineau materiale caracteristice, ci doar cenuşă şi pământ. Datarea lor s-a făcut datorită poziţiei lor stratigrafice.
Complexe Coslogeni
În campania din 1997 au apărut două complexe mai importante aparţinând acestei culturi. Este vorba mai întâi de un cenuşar, conţinând numeroase fragmente ceramice, vase parţial întregibile, pietre, oase de animale şi umane (inclusiv resturi din patru cranii) şi turte de lut descoperite în carourile 13 - 16 ale S.XIII-XV în cadrul unei zone cu multă cenuşă nedelimitate. Al doilea complex este Gr. 82, apărută în S.XII, c.5-6. La partea superioară conţinea numeroase oase de animale; mai jos, turte de lut ars ca nişte cărămizi, cioburi de vase mari cu pereţii groşi şi cioburi obişnuite, câteva oase calcinate, cărbune. Aceasta se cuptoreşte spre bază. Pe centrul gropii a apărut o carapace de broască ţestoasă. Alte aglomerări de cioburi Coslogeni au apărut în S.XIII, c.3-4 şi 6.
Descoperiri neolitice
Fragmente ceramice neolitice purtate au apărut în mai multe secţiuni, amestecate cu cioburi getice. O aglomerare cu mai multe cioburi cu barbotină a apărut deasupra solului viu în S.XV. În S.XII, c.6, la - 0,70 - 0,80 m a ieşit un vas mare, parţial întregibil, decorat cu barbotină împreună cu alte fragmente ceramice Boian şi o râşniţă fragmentară. Ele constituie, probabil, elemente ale unui complex de locuire deranjat.