Stelnica | Judeţ: Ialomiţa | Punct: Grădiştea Mare | Anul: 1996
CC BY-SA 4.0 Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Conovici | Niculae | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Matei | Gheorghe | participant | Muzeul Judeţean Ialomiţa |
Raport:
În campania 1996 au fost cercetate 17 morminte din necropola getică (dintre care unul dublu), o groapă Coslogeni, una neolitică, 4 complexe medievale (două locuinţe cu cuptor) şi câteva complexe moderne întâlnite în săpătură, fără interes ştiinţific deosebit. Ca şi în campania anului precedent, s-a remarcat tendinţa de grupare a mormintelor de inhumaţie spre marginea estică a necropolei, în vreme ce mormintele de incineraţie par a se grupa în partea vestică a sectorului, deşi mormintele de inhumaţie nu lipsesc nici aici. În acest an au fost cercetate: un mormânt medieval, 13 morminte de inhumaţie getice (dintre care unul dublu - {M.195}), 3 morminte de incineraţie cu groapa alungită şi unul cu groapa circulară şi osemintele depuse în urnă cu capac, de asemenea getice.
Pe ansamblul necropolei, din 193 de morminte getice cercetate, 192 sunt de inhumaţie, 65 de incineraţie cu groapa rotundă, 34 de incineraţie cu groapa alungită şi unul incert. Considerăm inutilă calcularea procentelor fiecărei categorii de morminte deoarece, în acest an, săpăturile s-au desfăşurat în apropierea limitei estice a necropolei, unde este aşteptat să aflăm situaţii care pot constitui, mai frecvent, excepţii de la regulă. În plus, numeroase morminte din această zonă par a fi fost dezafectate de construcţii medievale şi moderne.
{Mormintele de inhumaţie}
Doar pentru două morminte de inhumaţie nu au putut fi delimitate gropile ({M.188, M.195). M.188} era suprapus de podeaua unei locuinţe de suprafaţă medievale. Groapa sa avea lungimea de 2,40 m, fiind mai lată în zona capului (0,90 m faţă de 0,55 m la picioare). era SSE-NNV (8 cazuri - {M.180, 183, 187, 188, 190, 191, 193, 195}), S-N (3 cazuri - {M.184, 189, 196}), SSV-NNE ({M.185}) şi incertă ({M.186}, infans I, distrus de lucrători). 7 Schelete, din 6 morminte aparţineau unor copii, restul unor adulţi. Nu au mai apărut morminte chircite.
Defuncţii erau aşezaţi în decubit dorsal, cu braţele întinse sau aduse pe abdomen. Doar în {M.195} scheletul avea braţele încrucişate pe piept şi aduse spre umeri. {M.188} avea o piatră de râşniţă în dreptul picioarelor şi o fusaiolă lângă cotul mâinii drepte; {M.184} avea un obiect din sârmă de bronz deteriorat, în dreptul şoldului drept; unul din scheletele de copil din {M.196} avea o brăţară de bronz la mâna dreaptă. Celelalte morminte de inhumaţie nu aveau nici un obiect de inventar.
Mormintelor descoperite în acest an în S.XVI li se adaugă încă 5 cercetate prin casete în campania precedentă. Se remarcă lipsa mormintelor de incineraţie în partea de nord-est a necropolei
{Mormintele de incineraţie}
Toate cele patru morminte de incineraţie au fost descoperite în partea vestică a săpăturii, în S.XIV şi S.XV. {M.181}, de incineraţiecu osemintele depuse în urnă şi acoperite cu un capac a apărut în S.XV, c.2, între -0,59 -1,10 m. Urna era un vas înalt de tip hidrie, lucrat cu mâna, cărămiziu, cu apucători sub diametrul maxim, butoni cilindrici şi "virgule" sub gură; capacul era un castron lucrat cu mâna, negru-gri, cu fund inelar, 2 torţi şi 2 apucători oarbe plate pe buză, spart. Nu avea alte obecte de inventar. {M.182}, aparţinând unui adult de sex masculin, a apărut în martorul dintre cele două secţiuni
amintite, c.4, fără a i se putea delimita groapa, la adâncimi cuprinse între -0,73 m -0,80 m. Resturile erau orientate pe direcţia SSE-NNV. Oasele calcinate erau depuse pe centrul gropii, la S de vasele de ofrandă; acestea din urmă erau reprezentate de un vas înalt cu gura evazată, cu 4 apucători cu diametru maxim, lucrat cu mâna, spart ritual de un castron mic, aproape întreg, crăpat, sub cioburile vasului mare şi conţinând şi cioburi din acesta; printre oasele calcinate a apărut un cuţit mic de fier, iar la E de oase, la -0,75 m, un vârf de săgeată de bronz. {M.194} a apărut în S.XIV, c.2/3, între -0,25
m -0,75 m, aparţineau unei femei adulte (după inventar şi dimensiunile oaselor calcinate). Groapa era de formă alungită, măsurând 2,60 x 0,57 m şi era orientată SSE-NNV; osemintele calcinate erau răspândite pe mijlocuil gropii. Inventarul ceramic era format dintr-un castron cu 2 torţi iniţial întreg, tăiat de {Gr.74}, 3 în partea de SSE; un vas înalt cu apucători rectangulare şi torţi oarbe, lucrat cu mâna, roşu-cărămiziu, cu "virgule" sub gură, în partea de NNV mai sus decât oasele, spart in situ (ritual). Pintre oasele calcinate au apărut o fibulă fragmentară de tip tracic din bronz, fragmente de brăţară de bronz cu proeminenţe şi 1 mărgică bronz, printre oase; {M.197} a apărut în aceeaşi secţiune în c.1/2N la -0,30 -0,60 m.
Groapa era de formă alungită, mai lată spre NNV, cu dimensiunile de 2,38 x 1/0,65 m şi aceeaşi orientare generală. Osemintele calcinate erau şi aici răspândite pe mijlocul gropii; printre ele a ieşit un fragment de obiect din bronz, probabil o fibulă. Inventarul ceramic era reprezentat de un vas "clopot" cu apucători sub diametrul maxim şi proeminenţe circulare, spar ritual; un castron spar ritual, cu grupe de 2 "coaste" verticale pe gură; un alt castron cu 2 apucători perforate pe gură - toate 3 în capătul de NNV; cupă - cantharos attică cu torţile rupte, peste oase. Acest vas se datează cu destulă precizie în al treilea sfert al sec. IV a. Chr., după o piesă similară descoperită în Tumulul IV din necropola elenistică de la Orgame
(Jurilovca). Vasele getice descoperite în cele patru morminte de incineraţie par a fi fost lucrate de aceeaşi mână şi au, prin urmare, o încadrare cronologică apropiată.
Tot în legătură cu necropola getică mai trebuie menţionate şi gropile {Gr.70-71}, de formă cilindrică, puţin adânci, descoperite la SSE de {M.188}. Ele conţineau doar cenuşă, dar erau acoperite de podeaua locuinţei medievale cu cuptor din c.30-32.
Mormintele getice descoperite în 1996 nu aduc nimic nou în ceea ce privesc riturile şi ritualurile folosite în acest sit. Ele confimră doar existenţa unor zone marginale rezervate îndeosebi mormintelor de inhumaţie.