Stâlpu | Comuna: Iepureşti | Judeţ: Giurgiu | Punct: La Izlaz | Anul: 2007
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2007
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului;
Categorie:
Domestic;
Tipuri de sit:
Tip neprecizat;
Cod RAN:
| 103700.02 |
Județ:
Giurgiu
Unitate administrativă:
Iepureşti
Localitate:
Stâlpu
Punct:
La Izlaz
Localizare:
| 103700.02 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Schuster | Cristian | responsabil | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Mocanu | Andrei Cosmin | participant | Muzeul "Teoharie Antonescu", Giurgiu |
| Popa | Traian | participant | Muzeul "Teoharie Antonescu", Giurgiu |
| Gheorghe | Ionuț Cristian | participant | Muzeul "Teoharie Antonescu", Giurgiu |
| Coca | Ovidiu | participant | Şcoala Generală Iepureşti |
| Mecu | Laurenţiu | participant | Universitatea "Valahia", Târgovişte |
Raport:
Ca urmare a solicitării autorităţilor locale, în 2007 a fost realizată o cercetare de salvare în puncul "La Islaz", aflat în satul Stâlpu, comuna Iepureşti, judeţul Giurgiu. Situl se află în lunca Neajlovului, aproximativ la 100 m N de şoseaua comunală care leagă satele Stâlpu şi Iepureşti, pe islazul satului Stâlpu. Lucrările arheologice s-au derulat în perioada septembrie-octombrie a.c., fiind trasată o singură suprafaţă S1 (4 x 4 m) situată în partea de N a sitului, aproximativ la jumătatea laturii nordice. După decopertarea S1, la aproximativ 0,35-0,40 m adâncime au fost descoperite primele urme arheologice, aparţinând epocii bronzului, cultura Glina. Stratul de locuire al acestei manifestări nu este foarte uniform, aglomerări de cioburi găsindu-se numai în jumătatea de V a S1 (0,10 m grosime). În strat au fost descoperite fragmente ceramice tipice (cu decorul în găuri-butoni, practicaţi din interior spre exterior), provenind de la vase lucrate din pastă grosieră (cu nisip, uneori cu bobul mare, în compoziţie), bucăţi de dimensiuni reduse de chirpici, spărturi de oase de animale. Al doilea strat arheologic, aparţinând eneoliticului, respectiv cultura Gumelniţa, a fost sesizat la adâncimea de 0,65 m în jumătatea de E a S1 şi la 0,80 m în jumătatea de V (terenul fiind, dealtfel uşor înclinat). În jumătatea de E au fost descoperite două vase sparte in situ, dintre care unul avea dimensiuni apreciabile (denumit de noi "vas de provizii"), celălalt (de tipul castronului bitronconic) fiind situat sub fragmentele primului. Cel mai probabil vasele aparţin culturii Gumelniţa, faza A2, concluzie la care am ajuns datorită decorului. "Vasul de provizii" este decorat cu brâu alveolat şi barbotină perpendiculară pe acest brâu, iar pe la jumătatea înălţimii vasului (pe diametrul maxim) prezinta un şir de apucători de formă conică. Pasta din care este realizat vasul este grosieră, are culoarea cărămizie şi prezintă urme de ardere secundară. Castronul bitronconic este decorat pe umăr cu incizii în forma literei "S". Pasta este fină, de culoare maroniu-roşcat şi prezintă ca şi celălalt vas urme de ardere secundară. Aceste urme de ardere secundară au ridicat semne de întrebare, pentru că în jurul aglomerării ceramice nu au fost descoperite aglomerări de chirpici ars sau cărbune. Chirpici ars există în compoziţia solului din S1, dar fragmentele sunt foarte mici neputând constitui urme de structuri clare. Au mai fost descoperite două complexe închise de tipul gropilor (cu dimensiunile G1 = 1 x 0,5 m, G2 = 0,75 X 0,5 m), una cu material amestecat, situată în careul de nordvest al S1, în care a fost descoperit material aparţinând atât culturii Glina, cât şi culturii Gumelniţa faza A2, dar a fost descoperit şi un fragment ceramic aparţinând fazei B1 a culturii Gumelniţa. Cel de-al doilea complex, tot groapă, aparţine clar culturii Gumelniţa faza A2, fiind descoperit sub nivelul pe care stăteau vasele descrise mai sus. Aceasta ultimă groapă, era plină cu cenuşă, având pe fund un strat mai compact de cărbune. În ea au fost descoperite un „pion” asemănător celor descoperite la Bucşani şi un picior de statuetă antropomorfă. Alte descoperiri sunt constituite de două râşniţe, dintre care una este spartă pe jumătate, un percutor/frecător din piatră şi o dăltiţă din calcar şlefuit.
Rezumat:
Situl se află în lunca Neajlovului, aproximativ la 100 m N de şoseaua comunală care leagă satele Stâlpu şi Iepureşti, pe islazul satului Stâlpu. A fost trasată o singură suprafaţă S1 (4 x 4 m) situată în partea de N a sitului, aproximativ la jumătatea laturii nordice. Primul strat arheologic aparţine culturii Glina, următorul identificat fiind Gumelniţa, faza A2.