Stârciu | Comuna: Horoatu Crasnei | Judeţ: Sălaj | Punct: Dealul lui Bențan | Anul: 2021
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Titlu raportului:
Raportul de cercetare de la Stârciu, com. Horoatu Crasnei jud. Sălaj Punct: Dealul lui Bențan
Anul cercetarii:
2021
Perioade:
Protoistorie;
Epoci:
La Tène târziu;
Tipuri de sit:
Tezaur monetar;
Cod RAN:
| 141562.10 |
Județ:
SĂLAJ
Unitate administrativă:
HOROATU CRASNEI
Localitate:
STÂRCIU
Punct:
Dealul lui Bențan
Localizare:
| 141562.10 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Pop | Horea | responsabil | Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău |
| Pripon | Emanoil | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău |
Raport:
Scurtă prezentare a sitului
La începutul anului 2021 un pasionat de istorie din Zalău, a descoperit 5 monede romane republicane și imperiale pe versantul unui deal alăturat celui pe care se află urmele cetății dacice de la Stârciu. Cristian Marincaș, cel care a efectuat descoperirea cu ajutorul unui detector de metale, a predat monedele Direcției Județene pentru Cultură Sălaj.
Cetatea de la Stârciu este situată la cca. 3 km. S-S-E de sat, aproape de Munţii Meseş, pe un deal, cunoscut de localnici sub numele de Cetăţuie (cod RAN 141.562.06, cod LMI SJ-I-s-B-20250). Aceasta a apărut în literatura de specialitate încă la începutul sec. 20 şi mai apoi, la mijlocul secolului, în repertoriul preistoricianului maghiar M. Roska. Mamelonul, locuit în spoca dacică, este prevăzut cu două căi de acces prin şei de legătură. Fortificaţia este de tip promontoriu barat din două sensuri. Înspre valea Ragului şaua a fost tăiată de două şanţuri cu valuri puternice în spate, iar în partea opusă, unde accesul se făcea dinspre culmile mai înalte ale munţilor, şaua a fost secţionată de 4 şanţuri cu valuri în spate. Spaţiul protejat de fortificaţie (cele 3 terase artificiale) are o suprafaţă de cca. 0,36 ha. Alte două terase cu o suprafaţă de cca. 0,5 ha se află dispuse extra valum înspre trecătoarea prin Munţii Meseş, dar deocamdată nu există dovezi de locuire în epoca dacică. Amplasarea cetăţii în faţa trecătorii prin Meseş creată de Valea Ragului sugerează o folosire frecventă a acestei căi de legătură între bazinul Crasnei şi cel al Agrijului, cale care trebuia controlată şi supravegheată prin ridicarea unei fortificaţii ca şi cea de la Stârciu. Sondajele arheologice, executate în anul 1969, au surprins elemente de palisadă în valul secţionat. Materialele arheologice descoperite încadrează fortificaţia în intervalul sf. sec. II a.Chr-I p.Chr. Din nefericire, probabil în anul 2011, cetatea a fost grav afectată de amenajarea ilegală a unui drum forestier.
10. Obiectivele cercetării: Muzeul Județean de Istorie și Artă din Zalău a efectuat, la fața locului în data de 26 martie 2021, un diagnostic arheologic pentru a stabili contextul respectivei descoperiri și de a recupera posibilele monedele rămase în pământ.
Rezultate şi interpretarea lor
Ajutați de descoperitor și de voluntarii Ciprian Vanci, Daniel Crețu, Mihai Trif, Teodor Taloș și Bogdan Pop, arheologii muzeului zălăuan, Horea Pop și Emanoil Pripon, au mai descoperit 37 de monede scurse pe panta dealului dintr-un punct în care fuseseră îngropate acum 2000 de ani.
Scurtă descriere a descoperirilor
Această descoperire se înscrie în seria de 24 tezaure descoperite în ultimii 115 ani pe teritoriul județului Sălaj. Compus din 42 denari, el se încheie cu o monedă de la împăratul Tiberius (14-37 p.Chr.) și probabil că a fost îngropat la asediul roman, asupra cetății dacice, de către un locuitor sau apărător al acesteia, care a fugit din calea cuceritorilor.
Tehnici de cercetare utilizate: Poziționarea monedelor în teren cu stația totală în vederea observării dispersiei acestora pe panta accentuată a dealului.
Obiectivele cercetărilor viitoare
Publicarea rezultatelor cercetării în Acta Musei Porolissensis. Ne propunem însă, pe viitor, o diagnosticare a elementelor defensive și de habitat intern al cetății dacice din apropiere și de verificare a teraselor din afara ariei fortificate.
Abstract [EN]:
Archaeological Test-Excavation from Stârciu – Dealul lui Bențan, Horoatu Crasnei commune, Sălaj County
At the beginning of 2021 a history enthusiast from Zalău discovered five Roman coins dated to the Republican and Imperial periods on the slopes of a hill next to the one where a Dacian fortification from Stârciu is located. Cristian Marincaș, who found the coins using a metal detector, has handed over the coins to the local authorities. The History and Art County Museum of Zalău has conducted a test trench on March 26th 2021 in order to identify the archaeological context of the finds. The excavation team was made up by volunteers: Ciprian Vanci, Daniel Crețu, Mihai Trif, Teodor Taloș and Bogdan Pop who helped archaeologists Horea Pop and Emanoil Pripon finding 37 more coins which were found on the slopes of the hill, falling from a point on top of the hill where these had been buried two thousand years ago.
This finding has to be added to the 24 other coin hoards discovered in the last 115 years on the Territory of Sălaj County. The hoard is made up of 42 denarii, finishing with a coin minted during the reign of the emperor Tiberius (14 – 37 CE). Most likely, it has been buried during the Roman siege of the fortification by a local defender who escaped from the attackers.
The fortification from Stârciu is situated approximately 3 km S-S-E from the village, close to the Meseș Mountains, on a hill known by the locals as Cetățuie (RAN code 141.562.06, LMI code SJ-I-s-B-20250). It is known in the scientific literature since the beginning of the 20th century and included in M. Roska’s repertoire published at the middle of the century. The top of the hill which was inhabited in the Dacian period has two access ways. The fortification is defended from two sides. In the direction of the Ragului valley the access way was cut by two trenches and vallum-type structures. On the opposite side, where the access to the fortification was made from the higher area facing the mountains, there are four trenches and adjacent vallum-type structures.
The space protected by the fortification (the three artificial terraces) has a surface of 0.36 ha. Two other terraces with a surface of approximately 0.5 ha are located extra vallum towards to Meseș Muntains pass, but so far no Dacian inhabitancy was detected on them. The location of this fortification in front of the pass through the Meseș Mountains created by the Ragului valley suggests the fact that this pass was frequently used in between the basins of the Agrij and Crasna valleys which had to be controlled and protected. In 1969 some test trenches were dug which identified elements of the palisade in the sectioned vallum. The archaeological finds dates the fortification to the 2nd – 1st c. BCE. Unfortunately, in 2011 the fortification was heavily damaged by the illegal building of a forest road. However, we have planned in the future to further survey this fortification by test-trenching the fortifications and its elements, both inside and outside of it.
Bibliografie:
1. Horea Pop (2006) Fortificațiile dacice din vestul și nord-vestul României, Ed. Mega, Cluj Napoca, p. 34-35.