Şoimeşti | Comuna: Ceptura | Judeţ: Prahova | Punct: Dealul Merez/La Merez | Anul: 2015
CC BY-SA 4.0 Lista Ilustrațiilor - 2
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Frînculeasa | Alin | responsabil | Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova |
| Preda | Bianca | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova |
| Garvăn | Daniel | participant | Muzeul Judeţean Buzău |
| Nica | Tiberiu | participant | Pre-Construct Archaeology, London, UK |
Raport:
Situl arheologic se află la V de satul Şoimeşti (com. Ceptura) şi la N de Valea Semanului, ce este o localitate componentă a oraşului Urlaţi, situat pe Dealul Merez ce are o altitudine maximă de 446 m. Cercetările din acest sit se derulează în cadrul unui proiect prin care se doreşte înţelegerea unor dezvoltări/evoluţii culturale locale ce se derulează în paralel cu fenomenul înmormântărilor Jamnaja/Catacombnaja, precum şi interacţiunea acestora.
Având în vedere materialele ceramice eterogene din punct de vedere cultural descoperite în anul 2014, în această campanie am urmărit să surprindem situaţii stratigrafice ceva mai sigure, cât şi să identificăm zone de interes ce merită abordate sistematic în campanii de cercetare viitoare. Au fost trasate 6 secţiuni şi un mic sondaj arheologic, la care se adaugă prelungirea a două secţiuni deschise în campania din anul 2014, după cum urmează:
S.II - iniţial a avut dimensiuni de 14x1,2m, orientată N-S, dispusă aproximativ paralel cu S.I, amplasată la circa 8 m est de S.I; această secţiune a fost prelungită spre nord cu 46 m, de la limita dintre carourile 11 şi 12, lăţimea a fost redusă la 1 m; în continuarea acestei secţiuni, spre sud, dincolo de o viroagă ce avea lărgimea S-N de 9,2 m, au fost trasaţi alţi 4X1 m;
S.III - iniţial a a avut dimensiuni de 4x1m, orientată V-E, trasată perpendicular pe S.II, amplasată la 0,5 m S de limita de N a caroului 5 al secţiunii II; secţiunea nu a fost finalizată în campania 2014; în această campanie a fost prelungită spre vest cu 4 m, având dimensiunea finală de 8X1 m;
S.IV - a avut dimensinuni de 10X1 m, orientată vest-est, aflată la 0,30 m est de S.II, coliniar cu S.III;
S.V - a fost amplasată la 5 m sud de S.III, la 0,5 m vest de S.II, orientată est-vest; a avut dimensiuni de 8X1 m;
S.VI - a fost ampasată la 0,3 m est de S.II, coliniar cu S.V, la 5 m sud de S.IV; a fost orientată vest-est, a avut dimensiuni de 6X1 m;
S.VII - a fost trasată la 0,30 m vest de S.II, coliniar cu S.VIII; a avut lungimea de 10x1 m, orientată est - vest; statul arheologic avea avea culoarea cenuşie, consistenţă nisipoasă, grosimea de 0,25 m, se îngroşa spre capătul de est al secţiunii, ajungând la 0,50 m; au fost descoperite fragmente ceramice, oase de mamifere;
S.VIII - a fost trasată la 10 m nord de S.IV, la 0,3 m est de S.II. A fost orientată vest-est, dimensiuni 4X1m;
S.IX - a fost trasată în capul secţiunii II, la 0,30 m vest; a fost orientată est - vest, a avut 50 x1 m; au fost săpaţi primii 15 m dinspre est spre vest, apoi alte două segmente de câte 3 m lungime, primul la metrul 28, al doilea la metrul 42; panta dealului este de circa 20-25°, vest - est; stratul arheologic avea culoarea cenuşie-nisipos spre vest şi maronie argiloasă cu pigment de chirpici ars, spre est; în partea de vest, ce suprapune zona cea mai înaltă a sitului (un platou orizontal), lipsea stratul arheologic, spre zona central-estică acesta avea grosimea de 0,45 m, subţiinduse până la 10 cm la limita de est; au fost descoperite fragmente ceramice rulate;
Sondaj 1/2015 (sondaj 2) - a fost amaplasat la limita dintre carourile 27 şi 28, la 4,20 m vest de S.II. A avut dimensiunea de 2x1m. Stratigrafia este una grosieră, fiind identificate două straturi fiecare având grosimi de aproximativ 0,3 m, consistenţă argiloasă, culoare brun, brun-roşcată; au fost descoperite fragmente ceramice grosiere, rulate; pare să fi fost o alveolare naturală umplută în timp de material scurs dinspre zona cea mai înaltă a sitului/vest.
În S.II, S.III, S.V, S.VII au fost identificate două niveluri de depunere de cenuşă, despărţite de un strat de pământ având culoarea cenuşie, gros de 0,20 m, în care apare foarte puţin material arheologic, în general rulat. Primul strat de cenuşă, parţial spălat de apele pluviale, apare imediat sub nivelul de vegetal. Avea grosimea de circa 0,15 m şi se subţia spre S, N şi E. Al doilea strat, în fapt un depozit de cenuşă şi materiale remaniate, pornea de sub nivelul de pământ cenuşiu (aprox. -0,30 m), avea grosimea maximă de 0,80 - 0,90 m. Depunerea antropică constă în cenuşă, bucăţi de perete ars, ceramică, piese mărunte, oase de mamifere; toate apar amestecate, fără să poată fi observate/existe straturi uniforme depuse pe orizontală. Panta depunerii acestui depozit de material, are înclinaţie accentuată este atât spre est, cât şi sud. Ceramica, este cu mici excepţii, fragmentară, avea culoarea portocalie sau gălbuie, arsă oxidant. Au fost descoperite oase de mamifere, unelte şi arme din piatră şlefuită (topoare de tip pană sau cu gaură de înmănuşare, 4 cuţite de tip Krumeser, râşniţe, frecătoare, percutoare), reprezentări zoomorfe, rotiţe de car/fusaiole, unelte din os şi corn, etc. Toată ceramica din stratul de cenuşă, oasele de mamifere, piesele erau puternic arse secundar, având pe suprafeţele exterioare o depunere grosieră de cenuşă. Sub acest depozit de cenuşă compactă, a fost identificat un nivel de culoarea cenuşie, nisipos, bogat în materiale arheologice, remaniate. Au fost descoperite fragmente ceramice negricioase, castanii sau cenuşii, arse reducător, lipsite de aceea depunere de cenuşă grosieră; remarcăm alături de celelalte decoruri ce apar pe ceramica din depozitul de cenuşă, şi dinţii de lup, tablă de şah, dar şi vase cu buza îngroşată spre exterior, etc.
Materialele arheologice descoperite pot fi atribuite culturii Glina, dar în acelaşi tip situl este bine ancorat mediului cultural Schneckenberg. Mare parte din ceramică este decorată în manieră specifică, respectiv găuri-buton, găuri simple, brâuri alveolate, brâuri crestate, incizii largi, haşuri realizate prin incizie, excizii (dinţi de lup, tablă de şah), adâncituri, etc. Trebuie remarcat procentul apropiat între fragmentele de vase cu găuri-buton/găuri şi cele decorate în manieră Schneckenberg. Apar şi fragmente ce au analogii cu cele din situl de la Năeni-Colarea, respectiv decorate cu benzi cu nervuri în relief flancate/neflancate de mici adâncituri. Mai remarcăm fragmentele ceramice cu decoruri de tip Runcuri. Ca o noutate, în campania din anul 2015 au fost descoperite, în cele două straturi principale (depozitul de cenuşă şi depunerea iniţială cenuşie-nisipoasă), câteva fragmente decorate cu şnurul, cel mai probabil specifice culturii Jigodin.
Bibliografie: