Şoimeni | Comuna: Păuleni-Ciuc | Judeţ: Harghita | Punct: Dâmbul Cetăţii | Anul: 2012
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2012
Perioade:
Preistorie; Protoistorie;
Epoci:
Preistorie; Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului; La Tène;
Categorie:
Domestic; Religios, ritual şi funerar; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire; Aşezare deschisă; Aşezare fortificată; Descoperire funerară; Mormânt izolat; Descoperire izolată; Obiect izolat;
Cod RAN:
| 83384.01 |
Județ:
Harghita
Unitate administrativă:
Păuleni-Ciuc
Localitate:
Şoimeni
Punct:
Dâmbul Cetăţii
Localizare:
| 83384.01 |
Lista Ilustrațiilor - 4
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Garvăn | Daniel | participant | Complexul Muzeal Judeţean Neamţ |
| Munteanu | Elena Roxana | participant | Complexul Muzeal Judeţean Neamţ |
| Kavruk | Valerii | responsabil | Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Sfântu Gheorghe |
| Buzea | Dan Lucian | participant | Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Sfântu Gheorghe |
| Kovács | Adela | participant | Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Sfântu Gheorghe |
| Lazarovici | Gheorghe | participant | Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu |
| Beldiman | Corneliu | participant | Universitatea Creştină "Dimitrie Cantemir", Bucureşti |
| Sztancs | Diana Maria | participant | Universitatea Creştină "Dimitrie Cantemir", Bucureşti |
Raport:
Industria materiilor dure animale aparţinând culturilor Cucuteni-Ariuşd şi Wietenberg
Cercetările arheologice desfăşurate în campania 2012 în situl preistoric de la Şoimeni, com. Păuleni-Ciuc – „Dâmbul Cetăţii”, jud. Harghita (în continuare, PCD) către un colectiv condus de dr. Valeriu Cavruc şi dr. Dan Lucian Buzea (Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Sfântu Gheorghe, jud. Covasna) au prilejuit şi recuperarea unui lot de artefacte aparţinând industriei materiilor dure animale (în continuare, IMDA), atribuit culturilor Cucuteni-Ariuşd şi Wietenberg. Piesele provin din complexe şi din stratul de cultură (Complex 48 – eneolitic; complex 49 – epoca bronzului). Aducem mulţumiri dr. Dan Lucian Buzea pentru amabilitatea cu care ne-a pus la dispoziţie spre studiu lotul de artefacte şi datele aferente. IMDA eneolitică şi din epoca bronzului descoperită la PCD în campaniile 1999-2008 şi 2010-2011 a fost analizată, iar rezultatele publicate în rapoartele din 2009, 2011 şi 2012, ca şi în câteva studii; foarte recent ea a fost inclusă într-un catalog�.
Cu prilejul de faţă ne propunem prezentarea rezultatele analizei artefactelor descoperite în campania de cercetări a anului 2012.
Lotul analizat cuprinde 6 piese, dintre care 5 aparţin culturii Cucuteni-Ariuşd, faza A2 şi 1 culturii Wietenberg, faza mijlocie (II). Piesele se păstrează în colecţiile Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Sfântu Gheorghe, jud. Covasna (numerele de inventar sunt redate în tabelul nr. 1). Starea lor de conservare este în general bună, permiţând efectuarea observaţiilor impuse de studiul lor complex.
În prima etapă a studiului s-a realizat clasificarea tipologică, urmată de elaborarea repertoriului lotului, în cadrul căruia fiecare piesă este identificată printr-un indicativ, compus din sigla sitului, numărul etapei de locuire şi numărul curent (exemplu: PCD/I 80); indicativul ţine seama de provenienţa stratigrafică; astfel, cultura Cucuteni-Ariuşd a primit cifra I (fără departajarea pe nivelurile I-III, nesemnificativă în condiţiile existenţei unui lot redus numeric); nivelul atribuit culturii Jigodin a fost desemnat cu cifra II, nivelul atribuit culturii Costişa a fost desemnat cu cifra III, iar cel al culturii Wietenberg cu cifra IV2.
Fiecare artefact a fost tratat după un protocol standard, cu mai multe paliere şi componente, vizând înregistrarea extensivă/exhaustivă a datelor. Acestea sunt etalate/sintetizate statistic/tabelar. Se vizează aspecte precum: materiile prime; starea de conservare (piese întregi, fragmentare/fragmente); tipologia; morfologia; morfometria; urmele de fabricare; urmele de utilizare; formularea ipotezelor relative la rolul funcţional.
Fişele artefactelor sunt ordonate pe niveluri/culturi. Fişa standard pune la dispoziţie datele despre artefact în următoarea structură: Indicativ Tip Cod tipologic Categorie (unelte, arme, podoabe, materii prime, accesorii etc.) Instituţie deţinătoare/Colecţie Număr de inventar Context Apartenenţă culturală Fig. Materie primă Stare de conservare (întreg, fragmentar, fragment) Descriere (morfologie, date tehnice privind fabricarea, urme de utilizare, rol funcţional prezumat etc.) Dimensiuni (mm) Bibliografia/Inedit3.
Categoriile tipologice reprezentate sunt, în conformitate cu lista tipologică Beldiman 2007: I Unelte; III Podoabe/Piese de port; V Diverse – Piese decorate; V Diverse – Materii prime4.
Repartiţia cantitativă a tipurilor arată predominarea uneltelor (vârf, netezitor, PCD/I 80-81) (N = 2), urmate de piesele din categoria Diverse (astragal decorat, PCD/I 83; falangă perforată, PCD/I 84) (N = 2), de piese de podoabă/de port (ac pe fibula, PCD/IV 15) şi de materii prime, PCD/I 82 (N = 1). Grupele tipologice înregistrează prezenţa a 5 entităţi: I A = Vârfuri (N = 1); I B = Netezitoare (N = 1); III H = Ace (N = 1); V = Diverse – Piese decorate (N = 2); VA = Diverse – Materii prime (N = 1).
Ca materii prime, efectivul dominant este compus din piesele realizate din oase lungi, scurte şi late de bovine, ovine şi porc domestic (N = 5); este prezentă şi o piesă pe fragment de defensă de mistreţ (probabil materie primă).
Analiza artefactelor descoperite în campania 2012 a recurs, în mod sistematic, la mijloace optice de observare (microscop optic, măriri x10 – x40; microscop digital, măriri x10 – x400); au fost realizate seturi complete de fotografii la diverse scări, inclusiv cu ajutorul microscopului, completându-se baza de imagini a repertoriului artefactelor din sit, constituită anterior.
Cuantificarea tuturor parametrilor pieselor a completat baza de date elaborată anterior5. Demersul nostru a permis relevarea unor elemente ale «schemelor operatorii» aplicate în fabricarea acestor obiecte, ca şi ale ambianţei tehnologice în care ele se utilizau; unele dintre ele au fost deja surprinse în urma studiului pieselor descoperite anterior; se pot menţiona în acest sens: debitajul defenselor de mistreţ prin aplicarea percuţiei directe/despicării probabil cu ajutorul toporului sau a unei lame litice; fasonarea prin recurgerea la abraziunea multidirecţională (axială, oblică, transversală); aplicarea procedeului perforării prin percuţie directă sau indirectă (cazul falangei de vită); realizarea decorului prin tăiere şi crestare (cazul astragalului); prezenţa banală a instrumentarului de tip I A9 şi I B1; prelucrarea defenselor de mistreţ probabil pentru realizarea elementelor de podoabă. Între descoperirile din campania 2012 se remarcă astragalul decorat cu linii dispuse axial şi oblic, obţinute prin tăiere şi crestare; este vorba de o piesă rar atestată (poate chiar unicat) între descoperirile aparţinând culturii Cucuteni-Ariuşd. Toate piesele se obţineau intra-sit, probabil în mediul domestic, prin procesarea materiilor prime procurate local. Lipsesc dintre descoperirile campaniei 2012 materiile prime neprocesate sau eboşele.
Toate situaţiile şi observaţiile menţionate mai sus dovedesc, o dată în plus, derularea în sit a activităţilor domestice rutiniere de prelucrare a materiilor dure animale.
Analiza tipologică a pieselor IMDA descoperite în situl de la Şoimeni, com. Păuleni-Ciuc – „Dâmbul Cetăţii” a permis: precizarea unor repere ale repertoriului tipologic al culturii Cucuteni-Ariuşd şi al culturii Wietenberg din spaţiul intracarpatic; se remarcă aici prezenţa pieselor decorate – elemente simbolice, respectiv a astragalului cu decor geometric simplu, tip nesemnalat anterior între descoperirile IMDA din sit şi, aparent, nici în alte situri ale culturii respective (Cucuteni-Ariuşd); identificarea preliminară a unor genuri de activităţi domestice derulate în sit, ilustrate prin prezenţa unor artefacte specifice prelucrării materiilor dure animale (cazul fragmentului de defensă de mistreţ); verificarea cu succes, o dată în plus şi dacă mai era necesar, a fiabilităţii sistemului tipologic elaborat pentru artefactele MDA preistorice din spaţiul românesc (lista Beldiman 2007)6.
Deşi redus numeric, lotul studiat furnizează noi repere tipologice, paleotehnologice şi cultural-cronologice importante pentru abordarea complexă şi extensivă a manifestărilor civilizaţiei şi culturii comunităţilor intracarpatice eneolitice (cultura Cucuteni-Ariuşd) şi aparţinând epocii bronzului (cultura Wietenberg), ale căror artefacte au putut fi, cu acest prilej, analizate în mod sistematic [Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs].
Bibliografie:
Note:
1.
2. Beldiman, Sztancs 2012; Buzea, Lazarovici 2005 – cu bibliografia; Kavruk et alii 2010; Kavruk et alii 2011; Sztancs 2011; Sztancs, Beldiman 2010a; Sztancs, Beldiman 2010b; Sztancs, Beldiman, Buzea 2009; Sztancs, Beldiman, Buzea 2010; Sztancs, Beldiman 2011; Beldiman, Sztancs, Buzea 2012.
3. Sztancs, Beldiman 2010b, p. 141-142, 152-155. Sztancs, Beldiman 2011; Beldiman, Sztancs, Buzea 2012. Actuala numerotare a fost fixată în catalogul publicat recent (Beldiman, Sztancs, Buzea 2012, p. 80 şi urm.).
4. Beldiman 2007; Beldiman, Sztancs 2007 – cu bibliografia; Beldiman, Sztancs, Buzea 2012, p. 79
5. Beldiman 2007, p. 71-76.
6. Sztancs 2011 – cu bibliografia.