.

Cronica Cercetărilor Arheologice
Raport preliminar de cercetare arheologică

Acasă Despre Lista Completă

Şoimeni | Comuna: Păuleni-Ciuc | Judeţ: Harghita | Punct: Dâmbul Cetăţii | Anul: 2012

Descriere:
Anul cercetarii:
2012
Perioade:
Preistorie; Protoistorie;
Epoci:
Preistorie; Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului; La Tène;
Categorie:
Domestic; Religios, ritual şi funerar; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire; Aşezare deschisă; Aşezare fortificată; Descoperire funerară; Mormânt izolat; Descoperire izolată; Obiect izolat;
Cod RAN:
| 83384.01 |
Județ:
Harghita
Unitate administrativă:
Păuleni-Ciuc
Localitate:
Şoimeni
Punct:
Dâmbul Cetăţii
Localizare:
| 83384.01 |
Lista Ilustrațiilor - 4
 
 
 
 
Instituții și
Persoane implicate:
Nume Prenume Rol Instituție
Garvăn Daniel participant Complexul Muzeal Judeţean Neamţ
Munteanu Elena Roxana participant Complexul Muzeal Judeţean Neamţ
Sztancs Diana Maria participant Complexul Muzeal Judeţean Neamţ
Kavruk Valerii responsabil Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Sfântu Gheorghe
Buzea Dan Lucian participant Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Sfântu Gheorghe
Kovács Adela participant Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Sfântu Gheorghe
Lazarovici Gheorghe participant Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu
Beldiman Corneliu participant Universitatea Creştină "Dimitrie Cantemir", Bucureşti
Raport:
Aşezarea preistorică se află la cca 8 km nord-est de municipiul Miercurea-Ciuc şi la cca 1-1,5 km nord-est de satul Şoimeni (Csíkcsomortány – în limba maghiară), com. Păuleni-Ciuc, jud. Harghita, în locul numit „Dâmbul Cetăţii” („Várdomb” – în limba maghiară). Situl ocupă o movilă pe o şea joasă de deal, aflată între două coline mai înalte care fac parte dintr-un lanţ de dealuri, pe linia E-V, ce leagă Munţii Ciucului cu Depresiunea Ciucului. Primele menţiuni arheologice despre aşezarea preistorică fortificată de la Păuleni-Ciuc, satul Şoimeni, datează din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, când sunt realizate şi primele descrieri topografice, tehnice (forma şi dimensiunile aşezării, altitudinea etc.) şi menţiuni despre toponimul respectiv, care apare frecvent sub denumirea de Cetate/Dealul Cetăţii/Movila (Vár/Várdomb/Várhegy). În anii 1950 şi 1960, săpături de mică amploare în acest sit au fost efectuate sub conducerea lui Székely Zoltán. În perioada 1999-2012, cercetările au fost efectuate sub egida Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni în colaborare cu alte instituţii de profil din ţară1. În anul 2012, lucrările s-au desfăşurat în partea de est a sitului – în S.I, pe suprafaţa de 64 mp, fiind cercetat nivelul de locuire Cucuteni-Ariuşd, valul de pământ şi şanţul interior de-a lungul acestuia atribuit culturii Costişa-Ciomortan, şi nivelul de locuire Wietenberg. Obiectivele săpăturilor arheologice au fost: cercetarea urmelor de locuire Cucuteni-Ariuşd; cercetarea sistemului de fortificaţie al aşezării din epoca bronzului; cercetarea urmelor de locuire Costişa-Ciomortan şi Wietenberg; prelevarea de mostre pentru efectuarea datărilor radiocarbon. Eneolitic Cpl. 48. Vestigiile eneolitice au fost cercetate în c. L-M/4-5, la adâncimea cuprinsă între 2,7 şi 3,2 m de la suprafaţa actuală a terenului. Aici au fost descoperite urmele unui complex arheologic (probabil o locuinţă incendiată) care avea umplutura formată din pământ negru, afânat cu resturi de lemn şi lut ars. Forma şi dimensiunea complexului nu au putut fi stabilite din cauza faptului că acesta depăşeşte suprafaţa deschisă. În c. L/5, după au fost descoperite fragmente ceramice, vase ceramice întregibile, unelte din piatră (râşniţe, lame, gratoare etc.) şi obiecte din lut ars (fragmente de figurine antropomorfe şi zoomorfe). Umplutura complexului are culoarea neagră şi conţine numeroase fragmente de vase ceramice şi lipitura de lut. În c. L/4, a fost descoperită o cupă cu picior, căzută pe o parte şi alte două vase întregibile. Pe nivelul de călcare din perimetrul complexului eneolitic au fost descoperite trei gropi de stâlp: gr. 311 (pereţii oblici spre baza plată, dimensiuni: gura gropii are forma ovală 0,65x0,28 m şi AD: 0,3 m); gr. 312 (pereţii oblici, spre bază este sferică, dimensiuni: gura gropii are forma ovală 0,55x0,35 m şi AD: 0,42 m) şi gr. 313 (pereţii oblici spre baza sferică, dimensiuni: gura gropi are forma ovală 0,55x0,35 m şi AD: 0,4 m). Aceste gropi de stâlp aparţin probabil infrastructurii complexului de locuit atribuit culturii Cucuteni-Ariuşd. Epoca bronzului mijlociu Şanţul Interior Cpl.15. A fost descoperit în anul 2000 şi cercetat în campaniile din anii 2001-2003 şi 2007-2011. Şanţul este paralel linia valului de pământ. În c. I-K/1’, Cpl.15 a traversat caroul pe direcţia NV-SE. Umplutura complexului este formată din pământ negru uşor afânat, bolovani de piatră de dimensiuni medii şi mari. În umplutura Cpl.15 se aflau fragmente ceramice de factura Costişa (ceramica striată şi ceramică decorată cu triunghiuri incizate). În urma observaţiilor stratigrafice s-a constatat că Cpl. 15 era suprapus de nivelul de bolovani de piatră care acoperea locuinţele culturii Wietenberg (L.7-10 şi L.32). În aceste condiţii, Cpl. 15 este anterior locuirii Wietenberg şi aparţine locuirii Costişa. Cultura Wietenberg Locuinţa (L.32 ) a fost construită pe panta interioară a valului de apărare, după ce în prealabil aceasta a fost uşor nivelată. În partea superioară a locuinţei au fost descoperite aglomerări mari de bolovani de piatră de diferite forme şi dimensiuni răspândite pe suprafaţa de 4,5 x 3 m. Peretele NE al L.32 a fost cercetat pe nivelul superior al dărâmăturilor. Acesta este format din resturi arse de lipitură de lut care păstrează amprente de pari şi nuiele împletite. Printre fragmentele de lipitură se întâlnesc şi urme de lemn carbonizat. În colţul NV al locuinţei, între dărâmăturile peretelui au fost descoperite fragmente ceramice care provin de la mai multe vase ceramice Wietenberg. După îndepărtarea bolovanilor de piatră de pe întreg perimetru al locuinţei, s-a observat mult mai bine conturul acestui complex. Pe latura de S, în c. K-M/1’, după îndepărtarea pietrelor s-au observat pete de pământ de diferite nuanţe cromatice (gălbui, ars la roşu şi negru). Contextul stratigrafic şi cromatic de pe acest nivel delimitează foarte bine umplutura valului de fortificaţie al cetăţii, format din pământ pietros de culoare galbenă, puternic tasat, precum şi conturul L.32 (pământ de culoare gălbuie, uşor tasat şi ars la roşu). Pe latura de SE a L.32, în c. L-M/1’, a fost descoperită o construcţie anexă, care se pare că aparţine acestei locuinţe. În această anexă, pe nivelul de călcare au fost descoperite două aglomerări formate din fragmente de vase ceramice întregibile de factura Wietenberg (vasele 4 şi 5/2012). În urma cercetărilor din anul 2012, putem afirma că dimensiunile L.32 sunt mai mari faţă de cele constatate în campaniile arheologice anterioare (2009-2011). Latura (peretele) săpată în umplutura valului de pământ are circa 6 m lungime şi este orientată pe direcţia NV-SE, în timp ce laturile scurte au dimensiunea de circa 4 m. Până în prezent, latura (peretele) dinspre incinta aşezării nu s-a descoperit. De altfel, în nici una dintre cele cinci locuinţe Wietenberg cercetate anterior nu a fost identificat peretele dinspre incinta aşezării. Fragmentele de lipitură arsă descoperite în c. L-M/1-2 delimitează latura scurtă pe direcţia NNE a L.32. În c. I/1’ s-a observat un alt colţ al locuinţei.Ţinând cont de modul în care s-a prezentat această construcţie pe prezentul plan de cercetare este posibil ca şi vatra descoperită în c. K/1’ (numerotată Cpl.46) să aparţină L.32 (în toate locuinţele culturii Wietenberg cercetate până în prezent au fost descoperite cel puţin 2 vetre de foc). La nivelul podelei, în partea vestică a locuinţei a fost descoperită o vatră de foc (Vatra nr. 1). Suprafaţa de lut ars a vetrei era bine netezită şi s-a păstrat pe suprafaţa de cca. 0,40 x 0,60 m. În zona peretelui SV al L.32, pe nivelul de călcare, au fost cercetate patru gropi de stâlp care făceau parte din infrastructura complexului: gr. 315 (pereţii oblici spre baza plată, dimensiuni: DG: 0,3 m, AD: 0,2 m); gr. 316, (pereţii oblici spre baza sferică, dimensiuni: DG: 0,45 m, AD: 0,25 m); gr. 317 (pereţii oblici spre baza sferică, dimensiuni: DG: 0,2 m, AD: 0,18 m); gr. 318 (pereţii oblici spre baza sferică, dimensiuni: DG: 0,3 m, AD: 0,16 m). Umplutura gropilor de stâlp era formată din pământ negru afânat în care au fost descoperite resturi de lemn şi lut ars, precum şi fragmente ceramice, unelte şi pietre de diferite forme şi dimensiuni. Eneolitic În această campanie s-a continuat documentarea Cpl.48 (o locuinţă de dimensiuni mari cercetată parţial în anii 2008 şi 2011). Dărâmăturile incendiate ale acestei locuinţe au fost răspândite pe suprafaţa de circa 10 x 4 m. Perimetrul locuinţei nu a putut fi stabilit cu exactitate din cauza faptului că o parte din dărâmături se află în zona rămasă necercetată din S.I, respectiv spre N (c. H-L/6) şi spre E (c. M-N/3-5). În prezent putem afirma că această locuinţă a fost construită pe marginea platoului dâmbului, era orientată pe direcţia E-V, şi se afla în zona estică a aşezării din. Epoca bronzului mijlociu În anul 2012 s-a continuat cercetarea locuinţei aparţinând culturii Wietenberg (L.32). Elementele de construcţie a L.32, sunt asemănătoare cu cele ale locuinţelor cercetate în campaniile arheologice anterioare (L. 7-10). L.32, are peretele nord-estic de 6 m lungime şi este orientat pe direcţia NV-SE. Peretele SV are circa 4 m lungime. Până în prezent, latura (peretele) dinspre incinta aşezării nu a fost descoperit la nici una dintre cele cinci locuinţe cercetate de-a lungul timpului la Dâmbul Cetăţii. În campania arheologică din anul 2013 urmează să fie documentat peretele nord-estic al L.32, podeaua, vatra de foc şi gropile de stâlp care fac parte din infrastructura acestui complex de locuit.
Bibliografie:
Note:

1.
1. V. Cavruc, D. Buzea, Noi cercetări privind epoca bronzului în aşezarea Păuleni (Ciomortan). Campaniile din anii 2001-2002. Raport preliminar, Angustia, 7, Sfântu Gheorghe, 2002, p. 41-88; D. Buzea, Gh. Lazarovici, Descoperirile Cucuteni-Ariuşd de la Păuleni Ciuc – Ciomortan „Dâmbul Cetăţii”. Campaniile 2003-2005. Raport preliminar, Angustia, 9, 2005, Sfântu Gheorghe, p. 25-88.