Şoimeni | Comuna: Păuleni-Ciuc | Judeţ: Harghita | Punct: Dâmbul Cetăţii | Anul: 2010
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2010
Perioade:
Preistorie; Protoistorie;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului; La Tène;
Categorie:
Civil; Domestic; Religios, ritual şi funerar; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire; Aşezare fortificată; Descoperire funerară;
Cod RAN:
| 83384.01 |
Județ:
Harghita
Unitate administrativă:
Păuleni-Ciuc
Localitate:
Şoimeni
Punct:
Dâmbul Cetăţii
Localizare:
| 83384.01 |
Lista Ilustrațiilor - 9
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Sztancs | Diana Maria | participant | Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu |
| Beldiman | Corneliu | participant | Universitatea Creştină "Dimitrie Cantemir", Bucureşti |
Raport:
Industria materiilor dure animale aparţinând culturilor Cucuteni-Ariuşd şi Wietenberg
Diana-Maria Sztancs (ULB Sibiu), Corneliu Beldiman (UCDC Bucureşti)
Cercetările arheologice desfăşurate în campania 2010 în situl preistoric de la Şoimeni, com. Păuleni-Ciuc – „Dâmbul Cetăţii”, jud. Harghita (în continuare, PCD) către un colectiv condus de dr. Valeriu Cavruc şi dr. Dan Lucian Buzea (Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Sfântu Gheorghe, jud. Covasna) au prilejuit şi recuperarea unui lot de artefacte aparţinând industriei materiilor dure animale (în continuare, IMDA), atribuit culturii Cucuteni-Ariuşd şi culturii Wietenberg. El provine din complexele locuirii eneolitice şi ale epocii bronzului (gropi, locuinţe de suprafaţă). Aducem mulţumiri dr. Dan Lucian Buzea pentru amabilitatea cu care ne-a pus la dispoziţie spre studiu lotul de artefacte şi datele aferente. IMDA eneolitică descoperită la PCD în campaniile 1999-2008 a fost analizată în raportul din 2009 şi în câteva studii recente1.
Cu prilejul de faţă ne propunem prezentarea rezultatele preliminare ale analizei artefactelor descoperite în anul 2010. Contribuţiile drd. Diana-Maria Sztancs la realizarea prezentei lucrări (aspecte metodologice ale studiului IMDA; analiza microscopică a pieselor; alimentarea bazei de date; redactarea textului; identificarea şi organizarea referinţelor bibliografice) se înscriu în programul de pregătire pentru doctorat iniţiat în 2007 la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Şcoala Doctorală („Investeşte în oameni! PROIECT FINANŢAT DIN FONDUL SOCIAL EUROPEAN ID proiect: 7706. Titlul proiectului: „Creşterea rolului studiilor doctorale şi a competitivităţii doctoranzilor într-o Europă unită”, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, B-dul Victoriei Nr. 10. Sibiu. Uniunea Europeană/ Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale AMPOS DRU/ Fondul Social European POS DRU 2007-2013/ Instrumente structurale 2007-2013/ Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării OI POS DRU”).
Lotul analizat cuprinde 8 piese, dintre care 6 aparţin culturii Cucuteni-Ariuşd şi 2 culturii Wietenberg (tabelul nr. 1; fig. 1-2). Piesele se păstrează în colecţiile Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Sfântu Gheorghe, jud. Covasna (numerele de inventar sunt redate în tabelul nr. 1). Starea lor de conservare este satisfăcătoare şi bună, permiţând, astfel, efectuarea observaţiilor impuse de studiul lor complex.
În prima etapă a studiului s-a realizat clasificarea tipologică, urmată de elaborarea repertoriului lotului, în cadrul căruia fiecare piesă este identificată printr-un indicativ, compus din sigla sitului, numărul etapei de locuire şi numărul curent (exemplu: PCD/I 59); indicativul ţine seama de provenienţa stratigrafică; astfel, cultura Cucuteni-Ariuşd a primit cifra I (fără departajarea pe nivelurile I-III, nesemnificativă în condiţiile existenţei unui lot redus numeric); nivelul atribuit culturii Costişa a fost desemnat cu cifra II, iar cel al culturii Wietenberg cu cifra III.
Fiecare artefact a fost tratat după un protocol standard, cu mai multe paliere şi componente, vizând înregistrarea extensivă/exhaustivă a datelor (tabelul nr. 1). Acestea sunt etalate/sintetizate statistic/tabelar. Se vizează aspecte precum: materiile prime; starea de conservare (piese întregi, fragmentare/fragmente); tipologia; morfologia; morfometria; urmele de fabricare; urmele de utilizare; formularea ipotezelor relative la rolul funcţional2.
Categoriile tipologice reprezentate sunt, în conformitate cu lista tipologică Beldiman 2007: I Unelte; III Podoabe/Piese de port; V Diverse – Piese tehnice3.
Repartiţia cantitativă arată predominarea uneltelor (PCD/I 59, PCD/I 64) (N = 2), urmate de piesele tehnice (PCD/I 62, PCD/I 63, PCD/III 1) (N = 3) şi de podoabe (PCD/I 61, PCD/III 2) (N = 2); pe ultimul loc se plasează piesele neincluse în lista tipologică Beldiman 2007 – tub (PCD/I 60) (N = 1).
Grupele tipologice înregistrează prezenţa a 5 entităţi: I G = Vârfuri oblice (N = 2); III A2 c = Podoabe (Dinţi perforaţi – imitaţie de os) (N = 1); III D3 = Podoabe (Mărgele, N = 1); V A1 = Diverse – Piese tehnice (Eboşe) (N = 2); V A3 = Diverse – Piese tehnice (Deşeuri) (N = 1); V Diverse – Tub (N = 1).
Cele mai mari efective sunt înregistrate în cazul pieselor din corn de cerb, atât piese finite, cât şi eboşe şi deşeuri sau resturi de debitaj (N = 6), în timp ce piesele de os sunt în număr de 24.
Analiza artefactelor descoperite în campania 2010 a permis relevarea unor elemente ale «schemelor operatorii» aplicate în fabricarea acestor obiecte, ca şi ale ambianţei tehnologice în care ele se utilizau; unele dintre ele au fost deja surprinse în urma studiului pieselor descoperite anterior; se pot menţiona în acest sens: debitajul cornului de cerb prin aplicarea rutinieră a percuţiei directe/cioplirii cu ajutorul toporului litic; fasonarea prin recurgerea la abraziunea multidirecţională (axială, oblică, transversală; aplicarea procedeului perforării prin rotaţiei rapidă, cu ajutorul sfredelului (cazul pieselor de podoabă de tipul pandantivelor şi al mărgelelor); prezenţa banală a instrumentarului (gama vârfurilor oblice) pentru prelucrarea lemnului şi pentru debitajul materialelor litice (chasse-lames); predilecţia polarizată pentru: a. instrumentarul relativ grosier, de dimensiuni medii, simplu ca mod de fabricare şi utilizare (vârfuri oblice diverse); b. obiecte elaborate, de dimensiuni medii şi mici (podoabe, ca pandantivele şi mărgelele) realizate cu multă migală, fasonate integral, în virtutea unor finalităţi practice bine definite, impuse de tradiţii riguros conservate; este posibil ca piesele elaborate în discuţie, de serie mare, standardizate morfo-tipologic (mărgelele tubulare de os sau imitaţiile în os ale caninilor reziduali de cerb) să fi fost procurate şi pe calea schimbului; prezenţa semnificativă a materiilor prime neprocesate sau în stadii incipiente de procesare, sub formă de materii brute, eboşe şi deşeuri (corn de cerb).
Toate situaţiile şi observaţiile menţionate mai sus dovedesc derularea în sit a activităţilor domestice rutiniere de prelucrare a materiilor dure animale.
Analiza tipologică a pieselor IMDA descoperite în situl de la Şoimeni, com. Păuleni-Ciuc – „Dâmbul Cetăţii” a permis: precizarea unor repere ale repertoriului tipologic al culturii Cucuteni-Ariuşd şi al culturii Wietenberg din spaţiul intracarpatic; verificarea cu succes a fiabilităţii sistemului tipologic elaborat pentru artefactele MDA preistorice din spaţiul românesc (lista Beldiman 2007)5; identificarea preliminară a unor genuri de activităţi domestice derulate în sit, ilustrate prin prezenţa unor artefacte specifice prelucrării materiilor dure animale.
Deşi puţin numeroase, piesele lotului studiat furnizează repere cultural-cronologice şi paleotehnologice foarte importante pentru abordarea complexă şi extensivă a manifestărilor civilizaţiei şi culturii unor comunităţi eneolitice intracarpatice aparţinând culturii Cucuteni-Ariuşd şi Wietenberg, a căror IMDA a putut fi, cu acest prilej, analizată în mod sistematic [Diana-Maria Sztancs, Corneliu Beldiman].
Bibliografie:
Note:
1.
1 .Buzea, Lazarovici 2005 – cu bibliografia; Sztancs, Beldiman 2010; Sztancs, Beldiman 2011; Sztancs, Beldiman, Buzea 2009; Sztancs, Beldiman, Buzea 2010.
2. Beldiman 2007; Beldiman, Sztancs 2007 – cu bibliografia.
3. Beldiman 2007, p. 71-76.
4. Beldiman 2007, p. 71-76 – cu bibliografia.
5. Beldiman 2007, p. 211-234.