Socu | Comuna: Bărbăteşti | Judeţ: Gorj | Punct: Cioaca Boia | Anul: 2008
CC BY-SA 4.0 Lista Ilustrațiilor - 8
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Calotoiu | Gheorghe | responsabil | Muzeul Judeţean "Alexandru Ştefulescu" Gorj |
| Firescu | Elena | participant | Muzeul Judeţean "Alexandru Ştefulescu" Gorj |
| Hortopan | Dumitru | participant | Muzeul Judeţean "Alexandru Ştefulescu" Gorj |
Raport:
Situl arheologic de la Socu Bărbăteşti se află amplasat pe DN 67B (DJ675) Târgu-Cărbuneşti - Filiaşi, la 1,5 Km N de satul Socu (comuna Bărbăteşti, Judeţul Gorj) în punctul „Cioaca Boia”, la 100 m V de râul Gilort.
Cercetări arheologice anterioare au fost efectuate de către Petre Gherghe şi Gheorghe Calotoiu în perioada 1976-1980, 1982-1986.
În anii 2006 şi 2008 au fost executate lucrări pentru instalarea unor conducte de gaze naturale la sonda Grupului I Socu. Conducta traversează la 50-80 m E situl arheologic de la Socu-Bărbăteşti.
Canalul unde a fost instalată conducta de aducţiune a gazelor are o lungime de 240 m şi o lăţime de 0,60 m şi este poziţionată paralel cu râul Gilort.
Traseul conductei a fost propus de arheologii de la MJ Gorj, astfel ca aşezarea dacică să nu fie afectată. Traiectul conductei traversează un teren frământat, datorită eroziunilor Gilortului şi alunecărilor de teren.
În 2006 aceeaşi firmă a efectuat o secţiune unde a fost pusă o altă conductă la 1 m N de actuala secţiune. Şanţul a fost săpat manual.
Secţiunea unde a fost amplasată noua conductă are o lungime de 240 m, o lăţime de 0,60 m şi o adâncime de 1,40-1,50 m, fiind paralelă cu râul Gilort.
Pe lungimea secţiunii practicate manual de muncitorii de la aceeaşi firmă au fost descoperite în c. 142 -150 şi 202 – 208 două complexe arheologice (Cpl 1 şi Cpl 2) unde s-au găsit fragmente ceramice la -0,30 –0,75 m adâncime precum şi urmele de la o locuinţă dacică. În partea de N a secţiunii între c. 202-208 s-a reperat un alt complex arheologic (Cpl 2) la -0,80 -1,10 m adâncime unde au fost descoperite bucăţi de chirpic, fragmente ceramice, o fusaiolă, un mâner de caserolă şi un pinten de fier fragmentar.
La 15 m S de primul complex arheologic şi la adâncimea de -0,55 m a fost descoperită partea superioară de la o râşniţă dacică, alături de fragmente ceramice de la un vas mare de provizii care prezenta pe interior urme de arsură secundară.
Ceramica descoperită în cele două complexe arheologice intersectate de traiectul conductei se împarte în trei categorii: fină, semifină şi grosieră.
Pe suprafaţa cercetată au fost surprinse două complexe de locuire. Pe baza materialului arheologic descoperit se pot atribui epocii Latène târziu, mai exact sec. I a. Chr.- I p.Chr.
Primul complex arheologic – Cpl 1 are o lungime de 3,50 m şi lăţimea sa este cuprinsă între 0,30 - 0,65 m şi se compune din umplutură de culoare negricioasă, bucăţi mari de chirpic, cărbune, cenuşă şi multe fragmente ceramice.
Majoritatea fragmentelor ceramice descoperite sunt lucrate la mână din pastă grosieră ce cuprinde ca degresant nisipul granulos şi pietricele.
La –0,60 m adâncime a fost descoperit un vas fragmentar de tip borcan cu buza evazată, tăiată drept din pastă zgrunţuroasă având pe diametrul maxim ca ornament motivul şnuruit organic, fundul drept, iar sub buză alveole mici dispuse circular. Fragmentele ceramice prezintă pe interior şi pe exterior urme de arsură secundară. În umplutură s-au descoperit pereţi de vas din pastă zgrunţuroasă cu fundul drept de culoare castanie, fragmente de castroane cu buza evazată, lată, cu marginea rotundă de culoare neagră din pastă semifină, fragmente de castron din pastă cenuşie cu buza evazată lucrate la roată. Tot în Cpl1 la –0,55 m adâncime au fost descoperite fragmente de la o fructieră din pastă cenuşie fină cu urme de slip cenuşiu lucrată la roată, un fragment de castron cu fundul circular din pastă fină, de culoare cenuşie, un fragment de vas de mici dimensiuni din pastă cenuşie fină cu buza evazată şi marginea rotundă. În acelaşi complex arheologic (Cpl1) au fost sesizate fragmente ceramice reprezentând pereţi de vase lucrate din pastă grosieră având ca ornament butonul în şa, în cruce sau simplu. În acelaşi context arheologic la –0,60 m a fost descoperit un fragment din partea superioară a unui vas bitronconic din pastă semifină lucrat la roată cu buza evazată, marginea dreaptă de culoare castanie.
La –0,65 m a fost descoperit un vas de provizii cu buza evazată, marginea dreaptă iar pe diametrul maxim prezenta un brâu alveolar cu fundul drept. Acest vas fragmentar avea în interior şi exterior puternice urme de arsură secundară. În acelaşi context arheologic a fost descoperită partea inferioară a unui vas borcan din pastă grosieră de culoare castanie cu fundul drept. Lângă aceste vase la –0,70 m a fost descoperit un chiup fragmentar din pastă semifină de culoare roşie cu fundul de forma unui postament circular la 0,55 m a fost descoperit un perete şi buză de fructieră de culoare cenuşie lucrată la roată şi un fragment ceramic sub forma unui fund inelar de vas din pastă cenuşie fină.
În depunerea arheologică din Cpl1 între -0,55 –0,68 m au mai fost găsite un perete de vas cu buza dreaptă din pastă semifină de culoare cenuşie cu un brâu şnuruit pe pântec, care se leagă de butoni în şa, baze de vase inelare sau sub formă de postament din pastă grosieră sau fină, fragmente de fructiere lucrate la roată – buze, pereţi sau suporţi – de culoare cenuşie din pastă fină. Pe câteva buze evazate de vase sunt imprimate alveole ca ornamente. Mare parte din materialul ceramic este lucrat cu mâna din pastă grosieră şi în puţine cazuri sunt lucrate forme ceramice din pastă fină sau semifină la roată.
Pe traiectul conductei între c. 202 – 208, la –0,80 –1,10 m adâncime a fost descoperită o lentilă de umplutură ce are o lungime de 1,70 m şi o lăţime de 0,30 –0,35 m care cuprinde bucăţi de lipitură (chirpici), cenuşie, cărbuni şi fragmente ceramice de la mai multe vase. Astfel la -0,95 m adâncime a fost găsit un vas borcan fragmentar lucrat din pastă grosieră cu buza dreaptă, având sub ea un motiv de formă alveolară, iar sub acesta un motiv sub formă de şnur. Pe fragmentele ceramice sunt urme de arsură secundară pe interior şi exterior.
În Cpl2 a mai fost descoperit un fragment de vas de culoare castanie din pastă grosieră cu buza uşor evazată şi marginea crestată, iar sub aceasta mai multe incizii paralele dispuse orizontal. Materialul ceramic din acelaşi complex arheologic mai constă în fragmente ceramice provenind de la vase lucrate cu mâna şi, mai rar, la roată. La –0,95 m adâncime s-a descoperit un fragment de la o toartă de culoare cenuşie, un perete de vas cu buton din pastă semifină de culoare castanie, un perete de vas cu buza uşor evazată, un fund de vas tăiat drept din pastă grosieră cu urme de arsură secundară, un fragment ceramic cu buton în formă de şa, un fragment ceramic cu buza evazată de culoare cenuşie lucrat la roată.
În acelaşi context arheologic la adâncimea de -0,85 m a fost descoperit un capac din pastă grosieră cu urme de arsură secundară, a mai fost găsit un vas bitronconic, fragmentar cu buza evazată, marginea rotundă, cu incizii oblice pe pântec. Au mai fost descoperite fragmente din pereţi unui vas de culoare cărămizie în exterior şi culoare neagră în interior cu incizii paralele orizontale ca ornamente. Au mai fost descoperite două funduri de vase la –1,05 m adâncime cu pereţii din pastă grosieră sub formă de borcan. Pe unul din ele se păstrează impresiunile digitale ale olarului, pe interiorul vasului.
În depunerea arheologică din Cpl2 la -0,95 m a mai fost descoperit un mâner de caserolă romană, o fusaiolă bitronconică şi un pinten de fier fragmentar.
În cele două depuneri din complexele Cpl1 şi Cpl2 se păstrează bucăţi de lipitură, cu amprentele materialului lemnos şi împletiturii de nuiele.
În Cpl1 şi Cpl2, au apărut mai multe forme ceramice lucrate de mână şi la roata olarului şi s-au observat diferite tipuri de vase: cupe şi picioare de fructieră lucrate la roată din pastă cenuşie, pereţi şi buze de la vase lucrate cu mâna din pastă grosieră, pereţi şi funduri de vase lucrate cu mâna, funduri de vase inelare din pastă lucrate la roată .
Caracteristicile materialului arheologic descoperit - categorii de pastă şi forme ceramice datează aşezarea de la Socu - Bărbăteşti în sec. I a.Chr-sec. I p.Chr.
Analogii cu descoperirile arheologice de la Socu-Bărbăteşti se găsesc în aşezările Latène târziu atribuite culturii geto-dacice clasice, special la Ocniţa1, Polovragi2, Popeşti3, Vlădiceasca4, Cozla5, Răcătău, Tilişca6 şi altele.
La Socu-Bărbăteşti a fost descoperită o toartă de caserolă din bronz cu cercul în relief crestat. Asemănări cu această descoperire întâlnim în Dacia meridională la Ocniţa7, Ulmeni jud. Călăraşi8 şi aparţine tipului Eggers 144 fiind încadrate cronologic în sec. I p. Chr.
Pintenii sunt cunoscuţi în Dacia, cu deschiderea la capete circulară. Pinteni s-au semnalat în aşezările şi fortificaţiile de la Bâtca Doamnei9, Costeşti, Craiva10, Grădiştea Muncelului, Poiana, Popeşti11, Sighişoara, Tilişca12.
În urma cercetărilor arheologice desfăşurate în perioada 25 august – 18 septembrie 2008 în aşezarea geto-dacică de la Socu-Bărbăteşti considerăm că s-a realizat eliberarea terenului de sarcină arheologică.