Slon | Comuna: Ceraşu | Judeţ: Prahova | Punct: Tabla Buţii | Anul: 1996
CC BY-SA 4.0 Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Teodor | Eugen Silviu | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Căpățână | Dan | participant | Muzeul Militar Naţional "Regele Ferdinand I" |
Raport:
Campania a avut ca obiectiv precizarea unor detalii constructive şi clarificarea cronologiei timpurii a cetăţii. Dacă primul obiectiv a fost atins mulţumitor, al doilea - mai puţin, lăsând problema deschisă (vezi şi rezumatul din 1995).
A fost cercetată secţiunea S. 7 (24 x 2,5 m), care intersectează turnul de NV. În interiorul turnului au fost descoperite patru monede, astfel: a) la -1,10 m un gros de la Gabriel Bethlen, datat 1627; b) la -1,20 m un dinar de la Rudolf II, datat 1585; c) tot la -1,20 m un dinar de la Ferdinand I, datat 1546; d) la -1,25 m. 1/2 gros de la Sigismund (Polonia), datat 1509.
Moneda de la Sigismund este cea mai timpurie şi a fost găsită direct pe stâncă. Moneda de la Bethlen este din acelaşi deceniu cu două monede descoperite în 1995 şi datează, împreună, reconstrucţia din 1628, atestată de inscripţie. Dinarul de la Rudolf ar putea fi pus în legătură, poate, cu cele două monede din deceniul 7 al secolului al XVI-lea, descoperite în 1995, acestea din urmă găsite într-un nivel de distrugere; având în vedere starea de conservare a monedelor, care nu mai erau noi când au fost pierdute, nu este exclus ca ele să poată fi puse în legătură cu epoca lui Mihai Viteazu. Cât despre
dinarul de la Ferdinand, acesta nu poate fi pus în legătură cu nici un eveniment constatabil arheologic, şi aparţine probabil garnizoanei permanente a cetăţii. Deşi cele patru monede au fost găsite aproape la verticala aceluiaşi punct, se exclude posibilitatea să fi fost parte a unui tezaur, nu numai datorită datărilor prea diferite, dar şi faptului că secvenţei stratigrafice îi corespunde secvenţa cronologică.
În ciuda celor patru monede, inventarul arheologic de alt tip este practic nul, iar depunerea de pământ cu amestec de materiale de construcţie, dintre stâncă şi dărâmătură oscilează între 0,1 şi 0,2 m, demonstrând, încă o dată, că turnurile nu erau locuite. Pentru adăpostirea garnizoanei erau făcute cabane de bârne pe postament de piatră, ale căror urme au fost descoperite şi în 1995, în S. 1 (lângă incinta de V şi, posibil, lângă incinta de S). Astfel de urme (grupări de bolovani de mari dimensiuni, scânduri arse, material ceramic bogat, inclusiv cahle) s-au descoperit şi în S. 7, o cabană fiind
adosată la turn, iar una găsindu-se în extremitatea sud-estică a secţiunii, lângă drum.
În unghiul dintre curtina de V şi turnul de SV - singurul loc din cetate unde spălarea datorată ploilor ar fi produs, teoretic, o acumulare de material - a fost practicată suprafaţa neregulată S. 8. A fost dezvelit un cuptor de plan aproape rotund, cu diametrele de 2,3 şi 2,4 m. Un al doilea cuptor, cu diametrul de 2,8 m, a fost degajat lângă intrarea în turnul de SV. Ambele aveau podeaua realizată din cărămizi întregi (30x20x5 cm), noi, calota cuptoarelor fiind realizată din pietre legate cu lut. Ceramica este complet absentă, ceea ce indică utilizarea cuptoarelor pentru coptul pâinii. Ambele cuptoare au fost utilizate în faza târzie a cetăţii, fiind suprapuse de dărâmătura groasă a zidurilor, suprapunând, la rându-le, alte straturi de distrugere şi reconstrucţie (dar tot fără ceramică).
Perpendicular pe curtina de S a fost practicată S. 9 a (20x3 m), care nu a mai intersectat amenajările din faza târzie întâlnite în S. 1. În schimb, secţiunea a dezvelit un zid din piatră legată cu pământ, ridicat pe mijlocul şanţului de apărare, zid care a fost interpretat ca picior de podeţ. Podişca indică faptul că drumul nu şi-a schimbat traseul şi ducea la intrarea de sud a cetăţii, din care a fost surprinsă în săpătură latura de est. Este vorba despre un zid perpendicular pe curtină, ţesut de aceasta, lung de 2,5 m şi lat de 0,55 m, al cărui nivel superior, aparent nederanjat, este cu 0,2 m sub nivelul pragului. Între acest zid şi pandantul presupus de la V constructorii cetăţii au săpat o groapă lungă de 2,6 m şi adâncă de
1 m. Având în vedere datele de mai sus, presupunem o poartă-pod mobil. În prelungirea S. 9 a a fost trasată S. 9 b (12x3 m), pe o configuraţie de teren mai puţin explicabilă. În partea superioară a
secţiunii sunt urme clare de amenajare de locuire, împreună cu un material ceramic ceva mai timpuriu, din secolul al XV-lea, probabil din prima jumătate.
Secţiunea 10 (12x2 m) traversează jumătatea de NE a camerei centrale a turnului mare. Interiorul turnului s-a demonstrat la fel de sărac. La turn se adosează - şi aici!- un zid de piatră, legat cu mortar, construit într-o manieră mult mai îngrijită, din blocuri semi-fasonate, puternic ars deasupra unei vetre (?) aflate la NE de secţiune.
S. 11 şi S. 12 au fost practicate perpendicular pe incinta nordică, de o parte şi de alta a drumului, descoperindu-se a doua poartă a cetăţii. Sistemul constructiv este altul decât la poarta de S, demonstrând, încă o dată, că inamicul nu era aşteptat de la N. De o parte şi de alta s-a săpat o groapă de plan elipsoidal (v. planul), cu diametrul mare de 1,4 m, perpendicular pe linia incintei, cu diametrul mic de 1,1 m şi adâncă de 1,2 m. Pe mijloc a fost introdus un trunchi de copac cu diametrul de 0,5 m, pe margini au fost aruncate stânci de 50-100 kg., iar între stânci şi truchi au fost îndesaţi bolovani.
Foarte probabil truchiurile au fost zidite, la partea superioară, în bolta intrării. Distanţa între axele trunchiurilor este de 3,3 m.
În S. 12, la interiorul incintei, au fost surprinse trei gropi de par, groase de 0,15 m, cu urme de material de construcţie, probabil de la un foişor de observare a porţii. În aceeaşi parte a secţiunii au apărut materiale ceramice care pot fi atribuite Hallstatt-ului final, împreună cu fragmente ale unor piese de fier. Acestea erau conţinute de o groapă de mari dimensiuni, care depăşeşte limitele secţiunii, cât şi adâncimea acesteia (una dintre margini se află sub incinta de N).