Slobozia | Judeţ: Giurgiu | Punct: Drumul lui Rainea | Anul: 2006
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2006
Perioade:
Preistorie; Protoistorie;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului; La Tène;
Categorie:
Domestic; Religios, ritual şi funerar; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire;
Cod RAN:
| 100558.01 |
Județ:
Giurgiu
Unitate administrativă:
Slobozia
Localitate:
Slobozia
Punct:
Drumul lui Rainea
Localizare:
| 100558.01 |
Lista Ilustrațiilor - 3
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Grofu | Florin | participant | Muzeul Judeţean "Teohari Antonescu", Giurgiu |
| Mocanu | Andrei Cosmin | participant | Muzeul Judeţean "Teohari Antonescu", Giurgiu |
| Tănăsescu | Bogdan | participant | Muzeul Judeţean "Teohari Antonescu", Giurgiu |
Raport:
În primăvara anului 2001 o echipă de arheologi, alcătuită din dr. Sven Conrad (DAI - RGK), Dimitar Stancev (Muzeul de Istorie Ruse), Nicuşor Sultana (Facultatea de Istorie Bucureşti) şi Bogdan Tănăsescu (Muzeul Judeţean “Teohari Antonescu” Giurgiu) au întreprins o periegheză de-a lungul primei terase a Dunării între Giurgiu şi Zimnicea. Cu acest prilej a fost descoperit şi punctul arheologic de la Slobozia “Drumul lui Rainea”.
La 200 m de intrarea dinspre Giurgiu în satul Slobozia există un drum de pietriş (Drumul lui Rainea) care, venind dinspre şosea, taie prima terasă a Dunării într-un punct mai înalt (23 m) la 50 m E de digul din dreptul Fermei Piscicole. La 7-8 m de buza terasei, pe partea stângă a drumului, a fost observată o groapă săpată de la ad. de -0,3 m, cu o deschidere la gură de 1,7 m, care se adâncea până la -1,1 m. În profilul gropii se puteau vedea câteva aglomerări de scoici şi de melci, un vas-borcan spart pe loc, o ceaşcă, precum şi alte fragmente ceramice. După recuperarea materialului ceramic s-a constatat că acesta este de atribuit epocii Bronzului timpuriu, respectiv descoperirilor de tip Cernavoda. De la suprafaţa terasei, pe o porţiune de 25 x 40 m, au fost recoltate puţine fragmente ceramice atribuite neoliticului şi perioadei Laténe, precum şi o rotiţă de car şi două nuclee de silex.
În primăvara anului 2006 lucrările de introducere a unui cablu de fibră optică de către firma GTS Telecom au dus la începerea cercetărilor arheologice preventive în această zonă.
Au fost săpate cinci suprafeţe totalizând 110 m2 astfel: S.A (10 x 3 m), S.B (4 x 4 m), S.C (5/6 x 4 m), S.D (4 x ¾ m), S.E (4 x 6 m). Cantitatea de pământ excavată a fost de aprox. 120 m3.
Secţiunea A (10 x 3 m) a fost deschisă la cca.14 m de marginea de S a terasei, perpendiculară pe axul drumului, orientată aprox. SV-NE. Scopul ei a fost acela de a obţine un profil stratigrafic spre interiorul terasei. În profilele realizate în această secţiune se poate observa un nivel vegetal gros de cca.0,20 x 0,40 m, un strat de cultură gros de cca.0,30 m înspre marginea drumului care se subţiază până la 0,10 m la 4 m spre E, ca apoi să dispară complet. Nota sa distinctivă este dată de scoicile sfărâmate ce pot fi observate peste tot. După materialul ceramic recoltat stratul de cultură poate fi atribuit începutului epocii bronzului, culturii Cernavoda. Numai în zona de margine, spre V, au fost descoperite şi fragmente ceramice din epoca Latène. În mai multe zone ale profilului de N au fost observate lentile de pământ galben, fără material arheologic. În capătul de V al secţiunii au fost descoperite CPL 3 (groapa observată în timpul perieghezei din 2001) şi CPL2.
Secţiunea B (4 x 4 m) a fost deschisă la S de S.A. Stratigrafia ei a fost aceeaşi ca şi în S.A. CPL 2, observat în S.A, nu a mai continuat şi în această suprafaţă, el oprindu-se undeva în profilul dintre cele două secţiuni. În caroul 2 S a fost descoperită o râşniţă de piatră, lipită de profilul de E, iar un alt fragment a fost descoperit în caroul 2 N. În jumătatea de S a acestei secţiuni au fost descoperite două complexe, CPL 5, spre interior, şi CPL 6, spre margine. La gura CPL 5, în profilul de S, a fost descoperit un mojar de piatră, ce are zone active pe ambele feţe. Materialul ceramic a fost mai numeros în special în jumătatea de N a suprafeţei, spre S.A.
Secţiunea C (4 x 6 m) a fost deschisă la N de S.A, cu scopul de surprinde ce-a de-a doua parte a CPL3. În jumătatea ei sudică stratigrafia este aceeaşi ca şi în S.A. În jumătatea nordică, de-a lungul profilului, a fost surprinsă o fâşie de pământ negru, ce pleca din profilul de N şi intra în profilul de E al secţiunii, pornind chiar de sub nivelul vegetal. Coroborate şi cu informaţiile localnicilor privind “Casele lui Rainea”, această groapă a fost considerată ca aparţinând unei construcţii din perioada interbelică.
Secţiunea D (4 x ¾ m) a fost deschisă pe latura sudică a terasei, deasupra unei gropi ce fusese observată la ad. de -0,40 m. Ea se adâncea până la cca. -1,10 m, având la bază o lăţime de cca.1 m. În cursul săpăturii s-a putut observa că ea penetra stratul din epoca bronzului, aparţinând de fapt unui mormânt de incineraţie (M.2) cu resturile depuse pe fundul gropii, având ca Inventar fibule de bronz şi de fier, mărgele de bronz si de lut şi un vârf de săgeată din bronz. El suprapunea un mormânt de inhumaţie (M.1), orientat E-V, resturile cinerare situându-se aprox. deasupra antebraţului stâng al înhumatului. În partea dreaptă a craniului a fost descoperit un cercel de argint, cel de-al doilea cercel fiind descoperit în zona bazinului, ajuns acolo datorită unui gang de animal. La E de craniu se aflau depuse două vase lucrate la roată şi alte două vase lucrate la mână. Pe baza inventarelor, ambele morminte au fost atribuite perioadei de început a epocii Latène (sec.V-IV a.Chr.). În colţul de N al secţiunii a fost observată o aglomerare de fragmente ceramice de mari dimensiuni, oase mari de animale, nuclee de silex şi percutoare, toate aparţinând stratului din epoca bronzului.
Secţiunea E (4 x 6 m) a fost deschisă la S de S.B. Stratigrafia a fost aceeaşi ca şi în celelalte secţiuni, materialul ceramic fiind însă mult mai puţin. La cca. 2 m de profilul de N a fost observată o aglomerare de fragmente ceramice, nuclee de silex şi percutoare, toate aparţinând stratului din epoca bronzului.
În CPL 2, 4, 5 şi 6 au fost descoperite doar fragmente ceramice de mici dimensiuni, puţine scoici şi oase mici de animale, ele având o adâncime între 0,2 - 0,5 m. O menţiune aparte este de făcut pentru CPL 3. Acesta a fost observat la ad. de -0,40/0,45 m, în marginea de NV al S.A, spre râpa drumului. Forma sa era uşor ovală, mai regulată pe partea interioară a secţiunii, neregulată înspre râpă, având dimensiunile de cca. 1,10 x 0,60 m. În S.C la ad. de -0,40 m a fost surprinsă o dungă de pământ negru pe o lungime de cca.1 m în marginea rupturii, aceasta fiind identificată ca CPL3, astfel diametrul total al gropii ajungând la cca. 2,2 m. Au fost descoperite numeroase vase, unele sparte pe loc, a căror re-întregire a fost parţial posibilă. Materialul ceramic numeros, cca. 412 fragmente ceramice, cantitatea mare de oase de animale (3 kg), cochilii de scoici şi melci (26 kg), toate acestea recoltate din ceea ar putea fi maximum jumătate din dimensiunile iniţiale ale acestui complex, fac din CPL3 elementul central al descoperirilor de la Slobozia “Drumul lui Rainea”, precum şi un reper în stabilirea repertoriului ceramic (categorii de pastă, forme de vase, tipuri de decor) al culturii Cernavoda.