Slava Rusă | Comuna: Slava Cercheză | Judeţ: Tulcea | Punct: La Donca | Anul: 2011
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2011
Perioade:
Protoistorie; Antichitate; Evul Mediu;
Epoci:
La Tène; La Tène târziu; Epoca romană timpurie; Epoca romană târzie; Epoca medievală timpurie;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive); Civil; Domestic; Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Locuire civilă; Cetate; Fortificaţii; Necropolă plană;
Cod RAN:
| 161277.01 |
Județ:
Tulcea
Unitate administrativă:
Slava Cercheză
Localitate:
Slava Rusă
Punct:
La Donca
Localizare:
| 161277.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Midvichi | Natalia | participant | Instiuție Nedefinită |
| Soficaru | Andrei | participant | Institutul de Antropologie "Francisc J. Rainer" Bucureşti |
| Aparaschivei | Dan | participant | Institutul de Arheologie, Iaşi |
| Bilavschi | George Aurelian | participant | Institutul de Arheologie, Iaşi |
| Chiriac | Costel | participant | Institutul de Arheologie, Iaşi |
| Munteanu | Lucian | participant | Institutul de Arheologie, Iaşi |
| Nuţu | George | participant | Institutul de Arheologie, Iaşi |
| Opaiţ | Andrei | participant | Institutul de Arheologie, Iaşi |
| Rubel | Alexander | participant | Institutul de Arheologie, Iaşi |
| Costea | Iuliana | participant | Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
| Efimov | Jeni | participant | Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
| Iacob | Mihaela | participant | Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
| Mocanu | Marian | participant | Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
| Paraschiv | Eugen Dorel | participant | Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
| Apostol | Virgil | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Boţan | Sever-Petru | participant | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
| Coropceanu | Ion | participant | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
| Honcu | Ştefan | participant | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
| Mihăilescu-Bîrliba | Lucreţiu | participant | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
| Nadă | Vlad | participant | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
| Piftor | Valentin | participant | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
| Plăcintă | Tiberiu | participant | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
| Răileanu | Maria-Violeta | participant | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
| Stanc | Simina | participant | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
| Nedu | Decebal | participant | Universitatea "Dunărea de Jos", Galaţi |
| Turică | Ciprian | participant | Universitatea "Dunărea de Jos", Galaţi |
| Aaniţei | George | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Adumitroaiei | Marius | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Coadă | Roxana | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Neagu | Alina | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
Raport:
În partea de SV a satului Slava Rusă, pe dealul din spatele Mănăstirii Vovidenia, la cca. 2 km de incinta (L)Ibidei. În urmă cu un deceniu, am semnalat o aşezare getică de perioadă elenistică, datată, pe baza materialelor (amfore de Thassos, Rhodos, Sinope, Heracleea, Cos, ceramică attică cu firnis negru, ceramică getică lucrată la mână), în sec. IV - II a. Chr. Situl a fost agresat în repetate rânduri, deoarece acesta a constituit principala carieră de lut a localităţii. În urma acestor intervenţii am recoltat, de-a lungul anilor, o mare cantitate de ceramică şi chirpici. În prezent, în zona excavată se depozitează gunoaiele satului.
În această campanie am iniţiat o cercetare de salvare, urmărind stabilirea limitelor şi a stratigrafiei aşezării. Pentru aceasta am trasat patru sondaje.
Primul sondaj a fost amplasat la marginea carierei de lut, perpendicular pe aceasta. În orientarea sondajului (aproximativ SE - NV) s-a ţinut cont de panta terenului. Dimensiunile acestuia sunt de 20 x 2 m (10 carouri de 2 x 2 m).
În ceea ce priveşte stratigrafia, după un strat vegetal, gros de 20 - 30 cm, urmează sterilul; datorită pantei accentuate şi a practicării arăturilor înainte de anii ’90, stratul superior s-a scurs. Săpătura în acest sondaj s-a realizat în trepte, până la adâncimea maximă de 0,50 - 0,60 m. În vegetal au apărut numeroase fragmente ceramice (în special amfore elenistice). În carourile 7 - 8 a apărut o groapă, care a putut fi observată de la adâncimea de 0,20 m; fundul acesteia se găseşte la adâncimea de 1 m în zona de SE şi de 1,10 m în cea de NV. Groapa, de formă cilindrică, are diametrul de 1,60 m. În groapă au fost descoperite numeroase amfore (în special de Sinope şi Heracleea), o toartă de la un kantharos attic, câteva fragmente ceramice getice, chirpici şi oase de animale).
Al doilea sondaj a fost amplasat mai sus, la marginea pădurii, la cca. 85 m NV de S I. Acesta, orientat tot SE - NV, are dimensiunile de 10 x 1 m. Săpătura s-a realizat până la adâncimea de 1,05 m în marginea de NV şi de 50 cm în cea de SE.
Stratigrafia constă într-un strat de pământ negru de pădure, gros de cca. 25 cm, urmat de unul de pământ maroniu, măzăros, până la 0,80 m în partea de NV şi 50 cm în cea de SE, după care urmează sterilul. În stratul de pământ măzăros au fost descoperite mai multe amfore de Thassos, una de Chios, un fragment de la un kantharos attic, câteva fragmente de vase getice şi resturi de chirpici.
Al treilea sondaj a fost amplasat la cca. 35 m E de S I, tot la marginea carierei de lut şi a fost orientat la fel ca precedentele. Dimensiunile acestuia sunt de 12 x 1 m (6 carouri de 2 x 1 m).
Ca şi în cazul S I, după stratul vegetal, gros de 0,30 - 0,35 m, urmează sterilul. În vegetal au apărut mai multe fragmente de amfore elenistice şi de vase lucrate la mână. În sondaj a apărut un singur complex, o groapă, în carourile 4 - 5. Groapa se conturează la adâncimea de 0,30 m faţă de actualul nivel de călcare, iar fundul acesteia se găseşte la 0,95 m. Groapa are o formă albiată; la partea superioară a fost surprinsă în profil pe o lungime de 1,75 m, iar la cea inferioară pe 1 m. Materialul arheologic din acest complex constă în amfore (în special de Heracleea şi Sinope), fragmente ceramice getice, oase de animale, chirpici şi numeroase pietre de mici dimensiuni.
Al patrulea sondaj a fost trasat la cca. 40 m V de S II, la marginea unui platou. Dimensiunile acestuia sunt de 8 x 1 m, iar orientarea SE - NV. Săpătura s-a realizat până la adâncimea maximă de 0,40 m.
Stratul vegetal are o grosime maximă de 0,20 m, după care urmează sterilul. În acest sondaj nu au fost descoperite materiale arheologice.