Slava Rusă | Comuna: Slava Cercheză | Judeţ: Tulcea | Punct: Cetatea Fetei | Anul: 2015
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2015
Perioade:
Protoistorie; Antichitate;
Epoci:
La Tène; Epoca greacă; Epoca elenistică;
Categorie:
Neatribuit; Apărare (construcţii defensive);
Tipuri de sit:
Locuire; Cetate;
Cod RAN:
| 161277.01 |
Județ:
Tulcea
Unitate administrativă:
Slava Cercheză
Localitate:
Slava Rusă
Punct:
Cetatea Fetei
Sector:
Donca
Toponim:
(L)Ibida
Localizare:
| 161277.01 |
Lista Ilustrațiilor - 15
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Iacob | Mihaela | responsabil | Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
| Paraschiv | Eugen Dorel | participant | Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
| Inculeț | Ion | participant | Universitatea Liberă Internaţională din Republica Moldova |
| Proca | Ion | participant | Universitatea Liberă Internaţională din Republica Moldova |
| Cherman | Florin | participant | Universitatea Liberă Internaţională din Republica Moldova |
| Mateevici | Natalia | participant | Muzeul de Istorie Națională a Moldovei Chișinău |
Raport:
Cercetările din campania 2015 s-au derulat în perioada iulie– septembrie. Finanţarea a fost asigurată de Asociaţia Ibida Tulcea, Oldega Operator S.R.L. Bucuresti, Besmax Pharma Distribution S.R.L. Bucuresti, Ecomarket Agrotrade S.R.L. Cluj-Napoca şi Gianni Alexandrescu din Iaşi.
Cercetările sistematice au continuat în sectoarele Curtina G – Turnul 8, Turnul 10 (de fapt, la structurile intramurane din apropierea turnului), Curtina D, în aşezarea romană târzie din punctul Fântâna Seacă şi în cea de epocă elenistică din punctul Donca. La acestea se adaugă o supraveghere arheologică, prilejuită de lucrările pentru introducerea sistemului de canalizare în localitatea Slava Rusă. În teritoriul (L)Ibidei au fost realizate mai multe periegheze, în special pe cursul superior al râului Slava.
În primăvara anului 2015 au fost realizate cercetări geomagnetice pe o suprafaţă în interiorul cetăţii romano-bizantine (în colţul de NV al acesteia), pe două la N de incintă (în dreptul turnurilor 10-12, respectiv 8) şi pe două în perimetrul necropolei (la V de incintă). În suprafaţa intramurană au putut fi conturate mai multe edificii şi străzi(88). În acelaşi timp a fost realizată şi o nouă ridicare topografică a sitului, inclusiv asupra unor zone din intavilan, situate pe proprietăţi private.
În această campanie, S1, începută în 2013, orientată N-S şi având dimensiunile de 15 x 5 m (trei carouri de 5 x 5 m) a fost extinsă la capătul de S (în dreptul C3), spre V cu un carou (C3 A). Extinderea s-a realizat deoarece în capătul de N al C3, în profilul de V, în campania 2014 se conturase o nouă groapă. În noul carou, sub un strat de pâmînt negru, a apărut sterilul, la adâncimi cuprinse între 0,40 m (în profilul de V) şi 0,80 m (în cel de S). Groapa (denumită G4) s-a conturat la adâncimea de 0,65 m, iar fundul acesteia se găseşte la 1,40 m. Aceasta are forma aproximativ cilindrică cu diametrul de 1,65 x 1,70 m. Dimensiunile sunt apropiate de cele ale complexelor cercetate în campaniile anterioare (G1 – G3). În groapă a fost descoperită o cantitate mare de materiale arheologice (în special amfore elenistice şi vase getice lucrate la mână). La cca. 1 m SSV de G4 s-a conturat o nouă groapă, G9. Groapa a apărut la adâncimea de 0,80 m faţă de profilul de S al caroului, iar fundul acesteia se găseşte la 1,08 m. Aceasta are dimensiunile de 1,20 m pe axa N-S, respectiv 1,35 m pe cea E-V. Forma e aproximativ circulară, cu un unghi uşor ascuţit spre N. Groapa era relativ bogată în materiale.
La V de S1 a fost trasată o altă secţiune, S2, cu dimensiunile de 10 x 2 m (cinci carouri de 2 x 2 m), orientată tot N-S. Sterilul a apărut la adâncimea cuprinsă între 0,18 şi 0,30 m. În jumătatea de N a ultimului carou (C5) şi la capătul de S a C4, în profilul de V, la adâncimea de 0,18 m, s-a conturat o groapă, G 5, al cărei fund se găseşte la 0,42 m. Forma acesteia e cilindrică, diametrul fiind de 1,30 m. Groapa conţinea câteva fragmente de amfore elenistice. În primul carou al secţiunii, la 0,50 m de capătul de N al acesteia, tot în profilul de V, a apărut un alt complex, G6. Groapa, circulară, cu diametrul de 1,50 m, s-a conturat la adâncimea de 0,30 m, fundul acesteia găsindu-se la 40 cm. În acest complex nu au fost descoperite materiale arheologice.
Din zona centrală a S1, spre V, până la marginea arăturii, a fost trasată o nouă secţiune, S 3, cu dimensiunile de 18 x 1 m. Sterilul a apărut la adâncimi cuprinse între 0,40 m (la capătul de V al secţiunii) şi 0,70 m (la cel de E). La 0,50 m de capătul de V, în profilul de N, s-a conturat o groapă, G7. Aceasta a fost observată la adâncimea de 0,35 m, fundul găsindu-se la 0,65 m. Groapa, cilindrică, cu diametrul de 1,20 m, conţinea câteva fragmente ceramice şi pietre. La 3,50 m de capătul de V al secţiunii a apărut o altă groapă, G8, care intra de asemenea, în profilul de N. Aceasta a putut fi observată la adâncimea de 0,50 m, fundul găsindu-se la 0,80 m. Complexul, bogat în materiale arheologice (amfore elenistice şi ceramică getică) are o formă neregulată, dimensiunile fiind de 2,60 m pe axa N-S, respectiv 1,80 m pe cea E-V.
În această campanie, datorită arăturilor din zonă, a putut fi stabilită limita de V a aşezării, aceasta coincizând cu altitudinea maximă, adică cu un mic val natural, orientat N-S. La N aşezarea se întinde cel puţin până la limita pădurii, iar la S şi E avem de-a face cu marginile promontoriului.