Slava Rusă | Comuna: Slava Cercheză | Judeţ: Tulcea | Punct: Cetatea Fetei | Anul: 2015
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2015
Perioade:
Antichitate;
Epoci:
Epoca romană târzie;
Categorie:
Neatribuit; Domestic; Apărare (construcţii defensive);
Tipuri de sit:
Locuire; Aşezare fortificată; Cetate; Fortificaţii;
Cod RAN:
| 161277.01 |
Județ:
Tulcea
Unitate administrativă:
Slava Cercheză
Localitate:
Slava Rusă
Punct:
Cetatea Fetei
Sector:
Fântâna Seacă
Toponim:
(L)Ibida
Localizare:
| 161277.01 |
Lista Ilustrațiilor - 15
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Iacob | Mihaela | responsabil | Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
| Honcu | Ştefan | participant | Institutul de Arheologie Iaşi |
| Munteanu | Lucian | participant | Institutul de Arheologie Iaşi |
| Cozma | Cătălin | participant | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
Raport:
Cercetările din campania 2015 s-au derulat în perioada iulie– septembrie. Finanţarea a fost asigurată de Asociaţia Ibida Tulcea, Oldega Operator S.R.L. Bucuresti, Besmax Pharma Distribution S.R.L. Bucuresti, Ecomarket Agrotrade S.R.L. Cluj-Napoca şi Gianni Alexandrescu din Iaşi.
Cercetările sistematice au continuat în sectoarele Curtina G – Turnul 8, Turnul 10 (de fapt, la structurile intramurane din apropierea turnului), Curtina D, în aşezarea romană târzie din punctul Fântâna Seacă şi în cea de epocă elenistică din punctul Donca. La acestea se adaugă o supraveghere arheologică, prilejuită de lucrările pentru introducerea sistemului de canalizare în localitatea Slava Rusă. În teritoriul (L)Ibidei au fost realizate mai multe periegheze, în special pe cursul superior al râului Slava.
În primăvara anului 2015 au fost realizate cercetări geomagnetice pe o suprafaţă în interiorul cetăţii romano-bizantine (în colţul de NV al acesteia), pe două la N de incintă (în dreptul turnurilor 10-12, respectiv 8) şi pe două în perimetrul necropolei (la V de incintă). În suprafaţa intramurană au putut fi conturate mai multe edificii şi străzi(88). În acelaşi timp a fost realizată şi o nouă ridicare topografică a sitului, inclusiv asupra unor zone din intavilan, situate pe proprietăţi private.
Cercetările efectuate în anul 2015 în aşezarea rurală de la Slava Rusă, din punctul „Fântâna Seacă”, au avut ca scop principal finalizarea excavării secţiunii S3, începute de noi în anul 2013 şi deschiderea de noi secţiuni care, sperăm noi, să ne permită identificarea funcţiei, cronologiei şi planimetriei edificiului cercetat anul anterior. Din cauza duratei restrânse de timp şi a lipsei mijloacelor financiare necesare, cercetarea arheologică s-a desfăşurat doar pe durata a 10 zile. Astfel, în primele zile ale cercetării au fost curăţate secţiunile de vegetaţie, pentru a putea înlătura pământul şi materialul de protecţie cu care am acoperit zidurile şi nivelul de dărâmătură identificate anul trecut.
După cum observam atunci, o dată cu blocarea spaţiului dintre cele două încăperi cu zidul (Z7) din a doua fază de locuire, a fost construit şi un pavaj din lespezi de calcar, descoperit la o adâncime de 50 cm faţă de nivelul de călcare. În continuarea acestuia am surprins, la aceeaşi adâncime, podeaua încăperii .
Prin urmare, ne-am concentrat săpătura în S3, caroul C2, pentru a urmări stratigrafia edificiului. După cum bănuiam în anul anterior, aşezarea are două faze de locuire identificate la nivel arhitectonic, prin zidul care blochează distanţa dintre două edificii. Astfel că am decis să continuăm săpătura în faţa pavajului descoperit în C2, din secţiunea S3, pentru a verifica dacă sub acesta se mai pot identifica urme de locuire. La adâncimea de 65 cm faţă de nivelul actual de călcare şi la 20 de cm faţă de pavajul descoperit anterior, am găsit un alt pavaj, tot din dale de calcar, care a funcţionat în prima fază de contrucţie a edificiului cercetat de noi (în partea de nord-vest a caroului C2, a secţiunii S3). Diferenţa de nivel dintre cele două pavaje este de 20 de cm, iar în spaţiul dintre ele s-a putut constata că pământul este amestecat cu resturi de tegulae şi (ţigle şi olane). Cel de-al doilea pavaj aparţine, cu certitudine, primei faze de locuire a edificiului. În caroul C1 al aceleiaşi secţiuni am continuat săpătura pentru a vedea dacă zidul Z6 continuă dinspre C2, unde a fost surprins pe toată lungimea acestuia. Astfel, am trecut la îndepărtarea stratului de dărmătură din C1, în zona unde ar fi trebuit să descoperim zidul surprins în caroul C2. Acesta ar fi trebuit să facă joncţiunea cu zidul Z1, identificat în S1 şi în S3 pe o suprafaţă de aproximativ 70 de cm. Odată îndepărtată dărmătura din această zonă am putut constata că pavajul surprins în C2, la adâncimea de 45 de cm, continuă şi în caroul C1, în zona de joncţiune a zidurilor Z6 cu Z1, care au fost demantelate, în faza a doua de locuire şi deasupra cărora a fost aşezat pavajul. În partea de sud-est a secţiunii S3 am continuat îndepărtarea dărmăturii alcătuită din pietre mici, olane şi tegulae, care aparţine celei de-a doua fază de locuire şi am descoperit o bază de oală, care, cel mai probabil, a fost în uz în prima fază de contrucţie a edificiului.
Aşadar la sfârşitul campaniei din 2015 situaţia stratigrafică este următoarea:
1) S-a putut constat că pavajul descoperit în C2, din faza a doua de locuire, continuă şi în caroul C1, fiind identificat în zona zidurilor Z1 şi Z6, care au fost demantelate şi deasupra cărora a fost amplasat pavajul din cea din urmă etapă de locuire.
2) Sub pavajul surprins în caroul C2 a mai fost descoperit un pavaj de dale din calcar, ce aparţine primei faze de locuire.
Materialul arheologic descoperit în această secţiune constă în ceramică de bucătărie (oale datate în prima şi a doua jumătate a secolului IV p. Chr.), amfore (LR 2), precum şi numeroase monede de la împăraţii Constantius II (337-361) şi Valens (364-378).
Tot în această campanie am deschis o nouă secţiune, S4, orientată pe direcţia nord-sud, având dimensiunile de 20 x 5 m, împărţită în 4 carouri de 5 x 5 m. Secţiunea este amplasată pe coama dealului, pe panta de nord, la 200 m de S1-3 şi la 250 m de pădure. Scopul deschiderii unei noi secţiuni a fost acela de a scoate terenul respectiv din circuitul agricol al zonei, întrucât aici au fost identificate urme de pietre legate cu mortar, pe o suprafaţă de circa 200 mp. Anul acest am reuşit doar să îndepărtăm stratul vegetal, în care am descoperit două vârfuri de săgeţi de tip „scitic” şi s-a putut observa conturarea unui zid distrus parţial de lucrările agricole.
Pentru campania viitoare ne propunem să terminăm de excavat secţiunile S3 şi S4 şi să deschidem alte secţiuni care să ne ajute să reconstituim planimetria şi funcţionalitatea edificiului cercetat de noi înca din anul 2013.