Slava Rusă | Comuna: Slava Cercheză | Judeţ: Tulcea | Punct: Cetatea Fetei | Anul: 2012
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2012
Perioade:
Antichitate; Evul Mediu;
Epoci:
Epoca romană timpurie; Epoca romană târzie; Epoca medievală timpurie;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive); Domestic; Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Aşezare urbană; Cetate; Necropolă;
Cod RAN:
| 161277.01 |
Județ:
Tulcea
Unitate administrativă:
Slava Cercheză
Localitate:
Slava Rusă
Punct:
Cetatea Fetei
Sector:
Sectorul Fântâna Seacă
Toponim:
(L)ibida
Localizare:
| 161277.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Neagu | Alina | participant | Instiuție Nedefinită |
| Soficaru | Andrei | participant | Institutul de Antropologie "Francisc J. Rainer" Bucureşti |
| Aparaschivei | Dan | participant | Institutul de Arheologie, Iaşi |
| Chiriac | Costel | participant | Institutul de Arheologie, Iaşi |
| Munteanu | Lucian | participant | Institutul de Arheologie, Iaşi |
| Rubel | Alexander | participant | Institutul de Arheologie, Iaşi |
| Costea | Iuliana | participant | Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
| Efimov | Jeni | participant | Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
| Iacob | Mihaela | participant | Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
| Marcu | Liliana | participant | Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
| Mocanu | Marian | participant | Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
| Nuţu | George | participant | Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
| Opaiţ | Andrei | participant | Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
| Paraschiv | Eugen Dorel | participant | Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
| Rusu | Vera | participant | Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
| Mateevici | Natalia | participant | Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei, Chişinău |
| Aaniţei | George | participant | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
| Boţan | Sever-Petru | participant | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
| Coadă | Roxana | participant | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
| Coropceanu | Ion | participant | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
| Dobrescu | Violeta | participant | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
| Honcu | Ştefan | participant | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
| Man | Silvian | participant | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
| Mihăilescu-Bîrliba | Lucreţiu | participant | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
| Nadă | Vlad | participant | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
| Nica | Cristina | participant | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
| Odochiciuc | Ana | participant | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
| Prisecaru | Dănuţ | participant | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
| Stan | Diana | participant | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
| Stanc | Simina | participant | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
| Voicu | Bogdan | participant | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
| Radu | Claudia | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Costea | Sorin | participant | Universitatea Dunării de Jos, Galaţi |
| Patriche | Valentina | participant | Universitatea Dunării de Jos, Galaţi |
| Turică | Ciprian | participant | Universitatea Dunării de Jos, Galaţi |
| Tudorache | Bogdan | participant | Facultatea de Istorie, Universitatea București |
Raport:
Cercetările din acest punct situat în zona extramurană a oraşului (L)Ibida au avut drept scop lămurirea planimetriei edificiului I (notat E 1) a cărui cercetare a început în anul 2007 şi stabilirea limitei sale spre vest.
Astfel, în campania anului 2012 a fost prelungită secţiunea S V spre vest ajungând la dimensiunile 5x15 m. Nivelul arheologic a fost surpins la adâncimea de 0,40-0,60 m şi constă într-un strat consistent de dărâmătură compactă formată din blochete de dimensiuni mici şi medii, fasonate sumar. Sub acest nivel a fost descoperit un strat de tegulae şi imbrices sub care a apărut nivelul de călcare.
A fost descoperit un zid de compartimentare orientat SV-NE format din blochete de dimensiuni medii, sumar fasonate, legate cu pământ şi având lăţimea de 0,60 m. La S (cca. 2,5 m) de acesta a fost descoperit un tezaur format din 40 de monede de secol IV p.Chr. şi o fibulă de tip Zwiebelknopffibel Keller/Pröttel 3/4B încadrată în intervalul 330-400/415 p.Chr.1 Această variantă de ZkF este majoritară şi la (L)Ibida2, la fel ca la Halmyris3 şi în majoritatea siturilor din perioada romană târzie din Imperiu. La N de zid a fost descoperit nivelul de funcţionare al edificiului (–1-1,10 m) constând într-o podea din lut bine tasat. Spre profilul de E, parţial intrat în acesta, a fost descoperit un pavaj de formă eliptică alcătuit din cărămizi arse, dispuse orizontal şi delimitate pe margini de altele dispuse vertical. La cca. 0,20 m de acest pavaj a fost descoperită o cuvă din calcar a cărei utilizare lasă să se întrevadă o funcţionalitate agricolă, probabil aceeaşi cu a pavajului. Un chiup, cu dimensiuni asemănătoare celor descoperite în anii anteriori a fost descoperit în profilul de N a secţiunii (–0,70 m).
Ceramica este slab reprezentată; majoritatea fragmentelor aparţin unor amfore Dressel 24, „Proto” LR2 şi unor recipiente pentru pregătirea mâncării (vasa conquinatoria). Totuşi, descoperirea tezaurului de monede şi a fibulei ne determină să revizuim ipoteza iniţială cu privire la caracterul exclusiv agrar al edificiului.
În aceste condiţii, fără a devansa concluziile cercetărilor viitoare, se poate afirma că edificiul I (E I) este format din două planuri – unul cu funcţionalitate agricolă (magazie, zone pentru uscarea cerealelor, moară de măcinat) – şi unul folosit pentru locuire de către proprietarii săi. Ipoteza iniţială privind o locuire sezonieră în zonă nu mai poate fi susţinută în lumina noilor descoperiri şi, la fel ca în alte două cazuri de locuire rurală în proximitatea oraşului antic4, este vorba de edificii aparţinând unei comunităţi agricole periurbane, bine închegată. Interesantă este şi descoperirea fibulei de tip ZkF (în zonă mai sunt cunoscute mai multe fragmente provenind de la asemenea fibule) deoarece acestea sunt considerate accesorii vestimentare folosite mai ales în rândul militarilor şi aparatului administrativ.
Cercetările viitoare se vor extinde spre nord şi vest pentru clarificarea planimetriei edificiului şi rolului său în cadrul aşezării rurale din punctul Fântâna seacă.
Note:
1.
1. Ph. M. Pröttel, Zur Chronologie der Zwiebelknopffibeln, JRGZM (Mainz), 1988, p. 372, fig. 11.
2. Dacă avem în vedere descoperirile mai vechi, vezi A. Opaiţ, O săpătură de salvare în oraşul antic Ibida, SCIVA, 42, 1-2, 1991, p. 43-44, nr. 31-33, fig. 17.
3. G. Nuţu, Le “Zwiebelknopffibeln” da Halmyris (Provincia Scythia), Quaderni friulani di archeologia (Udine), 20, 2010, p. 102, graficul nr. 3.
4. L. Mihailescu-Bîrliba, Résultats preliminaries des fouilles d’Ibida, secteur extra-muros, SAA 9, 2003, p. 341-348.