Slava Rusă | Comuna: Slava Cercheză | Judeţ: Tulcea | Punct: Cetatea Fetei | Anul: 2010
Descriere:
Anul cercetarii:
2010
Perioade:
Preistorie; Antichitate; Evul Mediu;
Epoci:
Paleolitic; Mezolitic; Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului; Epoca greacă; Epoca elenistică; Epoca romană timpurie; Epoca romană târzie; Epoca medievală timpurie;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive); Civil; Domestic;
Tipuri de sit:
Aşezare urbană; Cetate; Fortificaţii;
Cod RAN:
| 161277.01 |
Județ:
Tulcea
Unitate administrativă:
Slava Cercheză
Localitate:
Slava Rusă
Punct:
Cetatea Fetei
Sector:
Sectorul Curtina G – Turnul 8
Localizare:
| 161277.01 |
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Mocanu | Marian | participant | Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
Paraschiv | Eugen Dorel | participant | Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
Boţan | Sever-Petru | participant | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
Honcu | Ştefan | participant | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
Coropceanu | Ion | participant | Universitatea "Dunărea de Jos", Galaţi |
Chiriac | Costel | participant | Institutul de Arheologie Iași_ |
Raport:
SIII
În această campanie a fost cercetat primul nivel roman timpuriu, la N de incintă, pe o suprafaţă de 7,70 m (S – N) x 10,60 m (V – E). Nivelul, constând într-o podea de pământ galben, se găseşte la adâncimea de 3,30 m; pe acesta, a fost descoperită o cantitate imensă de materiale arheologice:
- amfore heracleene Šelov A şi predecesoare ale acestora, chiote Dressel 24 şi Dressel 24 similis, cosiene Dressel 2 – 5, amfore pontice de mare capacitate;
- veselă de masă de factură pontică, la care se adaugă un fragment de terra sigillata galică;
- veselă de bucătărie şi de băut locală;
- două mortaria fragmentare;
- vase de sticlă fragmentare, caracteristice celei de-a doua jumătăţi a sec. I p. Chr;
- fragmente de zgură de sticlă şi de fier;
- oase de animale;
- două monede (as de la Claudiu şi sestert de la Domitian).
SIV
În această secţiune, cercetarea a continuat până la plinta zidului timpuriu al turnului, ajungându-se, pe întreaga suprafaţă, la acelaşi nivel.
Frontul turnului (zidul de N) se păstrează pe o elevaţie maximă de 2,75 m (două asize + un strat de egalizare din pietricele, cu înălţimea de 15 – 18 cm + patru asize + un strat de mortar). Primele două asize sunt puternic incendiate. Blocurile din care e construit zidul au lungimea de până la 90 cm şi înălţimea de până la 55 cm.
Stratigrafia:
- strat roman timpuriu, surprins pe grosimea maximă de 30 cm (s-a săpat până la adâncimea de 3,60 m faţă de actualul nivel de călcare);
- nivel constructiv (al turnului şi al incintei) constând într-un strat de mortar şi pietre cioplite; în zona de V, acesta e puternic incendiat;
- umplutură;
- nivel de reparaţie – lentilă de mortar;
- umplutură;
- nivel cu mortar, pietricele şi arsură; probabil acestuia-i corespunde restrângerea turnului;
- umplutură;
- dărâmătură din pietre, cărămizi şi mortar.
De sub ultima dărâmătură porneşte un şanţ de-a lungul zidului turnului cu lăţimea de 60 de cm; acesta perforează cele două niveluri romano-bizantine superioare, ajungând până la distrugerea nivelului constructiv al turnului.
În zona centrală a secţiunii a fost descoperită o groapă de mortar, corespunzătoare nivelului constructiv.
SV
În această secţiune, începută în campania precedentă, a fost scoasă în întregime latura exterioară de E a primei faze a turnului şi, parţial, cea de N. În interiorul turnului, pe o mică suprafaţă, s-a ajuns până la al doilea nivel al funcţionării turnului (reparaţie), nivel pe care au apărut câteva proiectile de catapultă. În exterior s-a săpat până la fundaţie, care se prezintă ca o plintă dublă. Latura de E a turnului se păstrează pe o elevaţie maximă de 1,14 m iar cea de E, pe 1,42 m (în profilul de V al secţiunii); în ambele cazuri, e vorba de patru asize din blocuri paralelipipedice din piatră.
Stratigrafia:
- strat roman timpuriu;
- nivel constructiv turn (pat de mortar);
- umplutură;
- nivel pe care se aşează un strat masiv de dărâmătură de mortar, pietre şi cărămizi (unele cu marcă);
- pământ negru cu pietre;
- dărâmătură de la o demantelare modernă.
De-a lungul incintei, se observă un şanţ de demantelare de epocă modernă, cu lăţimea de 1 m şi adâncimea de 1 m, şanţ care a „ras” zona de îmbinare a turnului cu incinta. Aşa se explică, pe profilul de E al secţiunii, prezenţa celor două straturi de dărâmătură din pietre, cărămizi şi mortar, separate de un strat de pământ şi pietre.
Un alt şanţ de demantelare se găseşte la 2,70 m de colţul exterior de SE al turnului. Şanţul are o lăţime de cca 1,50 m, deci latura de N a acestuia se găseşte la 4,20 m de colţul amintit. Acesta ajunge până la fundaţia turnului atât pe latura exterioară, cât şi pe cea interioară.