Slava Rusă | Comuna: Slava Cercheză | Judeţ: Tulcea | Punct: Cetatea Fetei | Anul: 2009
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2009
Perioade:
Preistorie; Antichitate; Evul Mediu;
Epoci:
Paleolitic; Mezolitic; Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului; Epoca greacă; Epoca elenistică; Epoca romană timpurie; Epoca romană târzie; Epoca medievală timpurie;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive); Domestic;
Tipuri de sit:
Aşezare urbană; Cetate; Fortificaţii;
Cod RAN:
| 161277.01 |
Județ:
Tulcea
Unitate administrativă:
Slava Cercheză
Localitate:
Slava Rusă
Punct:
Cetatea Fetei
Sector:
Sector Curtina G - T 8
Toponim:
(L)Ibida
Localizare:
| 161277.01 |
Lista Ilustrațiilor - 5
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Chiriac | Costel | participant | Institutul de Arheologie, Iaşi |
| Mocanu | Marian | participant | Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
| Paraschiv | Eugen Dorel | participant | Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
| Boţan | Sever-Petru | participant | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
| Honcu | Ştefan | participant | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
| Midvichi | Natalia | participant | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
| Mironescu | George | participant | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
| Piftor | Valentin | participant | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
| Vifor | Bogdan | participant | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
| Coadă | Roxana | participant | Universitatea Dunării de Jos, Galaţi |
| Coropceanu | Ion | participant | Universitatea Dunării de Jos, Galaţi |
| Crăcană | Florentina | participant | Universitatea Dunării de Jos, Galaţi |
| Răileanu | Maria-Violeta | participant | Universitatea Dunării de Jos, Galaţi |
| Şufan | Adela | participant | Universitatea Dunării de Jos, Galaţi |
Raport:
Cercetările arheologice din campania 2009 au fost finanţate de către Römisch Germanische Kommission Frankfurt am Main şi MCC. Acestea s-au desfăşurat pe trei sectoare în fortificaţie - Curtina G- Turnul 8, Curtina X şi Turnul 10 - şi pe unul în afara acesteia, în punctul Fântâna Seacă. La acestea au participat peste 50 de studenţi de la UAIC Iaşi, UDJ Galaţi şi Univ. Bucureşti şi zece elevi de la Liceul „Roman Vodă" Roman, coordonaţi de profesorul Ovidiu Albert.
Pe lângă săpătura propriu-zisă, s-au mai desfăşurat următoarele activităţi:
- spălarea, restaurarea şi prelucrarea pe şantier a întregului material ceramic;
- realizarea de relevee în sectoarele Curtina G-Turnul 8, Poarta de Vest şi Curtina X;
- prelucrarea şi publicarea materialului arheozoologic până la cel descoperit în campania 2008 (Simina Stanc, Arheozoologia Dobrogei pentru primul mileniu p.Chr., Iaşi 2009).
Obiectivele majore ale campaniei 2009, pentru sectorul Curtina G şi T 8, au fost: lămurirea planimetriei turnului 8 şi stabilirea stratigrafiei în interiorul turnului. Pentru a îndeplini primul obiectiv enunţat mai sus a fost deschisă o nouă suprafaţă, notată S V şi amplasată la E de celelalte 4 suprafeţe anterioare deschise pe acest sector. Această nouă suprafaţă are dimensiunile de 6 x 25 m. Potrivit rezultatelor obţinute în campania precedentă, punerea în evidenţă a celor două faze constructive ale turnului 8, în această nouă suprafaţă am sperat să surprindem latura de E corespunzătoare primei faze a turnului şi să obţinem informaţii privind relaţia cronologică a celor două faze. În S V săpătura s-a desfăşurat exclusiv într-un strat compact de dărâmătură alcătuit din pietre de dimensiuni mari şi medii şi din mortar. Adâncimea maximă atinsă este 2 m faţă de zidul de incintă. Observaţiile ce se pot desprinde în urma cercetărilor efectuate în S V sunt următoarele:
- din latura de E corespunzătoare primei faze am surprins doar porţiunea în care aceasta face joncţiunea cu zidul de incintă, restul fiind demantelată (posibil în epoca modernă). Latura de E a primei faze se află la 15 m faţă de cea de V şi 7 m faţă de latura de E a celei de-a doua faze.
- în faţa zidului de incintă a existat un şanţ săpat cel mai probabil pe la începutul sec. XX de către localnici pentru a scoate piatră din incinta cetăţii. Şanţul este vizibil în special pe profilul de E a secţiunii şi are o lăţime de aproximativ 4 m (acest şanţ modern este vizibil şi pe profilele din S I şi S III, iar pe teren se observă că şanţul pornea din zona turnului 7 şi urmărea traseul curtinelor G şi H, oprindu-se în zona turnului 9).
- intervenţiile moderne în zona incintei de N a (L)Ibidei sunt explicaţia faptului că puţinul material arheologic recuperat în S V (în exclusivitate material ceramic) se află în afara unui context stratigrafic clar şi se încadrează atât în perioada romană timpurie (amintim aici un urcior cu disc databil în sec. II - III şi fragmente ceramice de masă de provenienţă microasiatică) cât şi în perioada târzie (câteva fragmente de amfore, în special LRA 2).
Sondajul realizat în interiorul turnului 8 a avut ca scop stabilirea stratigrafiei interioare a turnului şi corelarea rezultatelor cu cele obţinute în campania precedentă (stratigrafia în exteriorul turnului) pentru a obţine secvenţa stratigrafică completă pentru sectorul Curtina G şi T 8. Sondajul stratigrafic are dimensiunile de 3,65 x 3 m, limitele sondajului fiind laturile de V şi N (a doua fază) ale turnului şi zidul de incintă. Adâncimea de la care porneşte sondajul nostru este de 1,80 m, acolo unde s-a oprit săpătura în turn în campania 2006, pe un nivel corespunzător sec. VI. Prima „descoperire" importantă a fost un vas de provizii ce a apărut în colţul de SE a sondajului. Adâncimea la care a fost descoperit este de 1,86 m, diametrul maxim interior al vasului fiind de 0,70 m, iar cel exterior de 0,75 m. La golirea vasului de provizii, în interiorul acestuia am descoperit un fragment de opaiţ databil în sec. VI. Continuând săpătura, la adâncimea de 2,20 m am identificat un nivel constituit din mortar, pietre de dimensiuni mici şi medii, nivel ce prezintă puternice urme de incendiu. De pe acest nivel am recoltat un bogat material ceramic, aproximativ 90% din fragmente provenind de la amfore (în special LRA 2 şi LRA 1) dar şi câteva fragmente de veselă de masă printre care o bază de farfurie cu decor ştampilat. La adâncimea de 2,70 m am identificat un nou nivel pe care am descoperit o cantitate apreciabilă de resturi faunistice,dar şi piroane din fier şi aproximativ 25 de proiectile de catapultă realizate din calcar, de dimensiuni medii. Următorul nivel apare la adâncimea de 3,10 m, acesta fiind primul nivel de funcţionare a turnului 8. Pe acest nivel, pe lângă oase de animale au mai apărut alte aproximativ 35 de proiectile (unele dintre proiectile sunt în stare fragmentară, astfel ne este imposibil să precizăm cu exactitate numărul acestora), acestea diferenţiindu-se de precedentele prin dimensiunea sensibil mai mare. Continuând săpătura, la adâncimea de 3,90 am identificat un nivel roman timpuriu, anterior construcţiei cetăţii (acesta se află sub fundaţia primei faze a turnului 8 cu aproximativ 0,20 m), nivel ce a scos la iveală un bogat material ceramic, printre care amintim amfore Zeest 64, Zeest 84-85, Dressel 2-5, fragment de bol - forma Hayes 3 Çandarli, fragmente de farfurii pontice. Pe lângă materialul ceramic amintim şi fragmentele de vase din sticlă, printre care menţionăm un fragment de kantharos. La toate acestea se adaugă o monedă din bronz - as - datată în sec. I p.Chr. Sub acest nivel a apărut sterilul arheologic. Observaţiile ce se pot desprinde în urma cercetărilor efectuate în interiorul turnului 8 sunt următoarele:
- din punct de vedere stratigrafic am identificat 5 niveluri din care 4 romano-bizantine şi unul roman timpuriu, anterior construcţiei cetăţii. Comparând stratigrafia din interiorul turnului cu cea surprinsă anul trecut în exteriorul turnului (6 niveluri) observăm că singurul nivel ce lipseşte şi pe care de altfel nici nu aveam cum să-l surprindem în interiorul turnului, este nivelul de demantelare antic.
- din punct de vedere cronologic, considerăm că a doua fază constructivă a turnului (restrângerea turnului prin retragerea laturii de N şi prin restrângerea spre V) s-a petrecut mai degrabă în sec. VI, cel mai probabil în timpul domniei lui Anastasius sau a lui Iustinian şi nu cum am considerat până acum că ar fi avut loc la sfârşitul sec. IV, după invazia goţilor.
- în prima fază a turnului aici a funcţionat o maşinărie de luptă - cel mai probabil o catapultă - dovadă fiind cele aproximativ 60 de proiectile descoperite în interiorul turnului, pe o suprafaţă de 3,65 x 3 m.
- în sec. al VI-lea nu excludem posibilitatea ca turnul să fi fost folosit şi ca spaţiu de depozitare, faptul că într-un sondaj de 3,65 x 3 m am descoperit un vas de provizii fiind un argument în favoarea acestei ipoteze.
La finalul campaniei, în luna august, am demarat cercetarea unei zone aflată în extramuros, la aproximativ 120 m N de curtina G, într-o zonă în care a funcţionat una din necropolele romano-bizantine ale (L)Ibidei. În această zonă am deschis un sondaj stratigrafic de 1 m lăţime şi de 50 m lungime, orientat N - S, scopul fiind acela de a surprinde limita nordică a aşezării romane timpurii, anterioare construcţiei cetăţii, aşezare ce s-a dezvoltat în zona curtinei G. Săpătura nu a apucat să fie finalizată în această campanie, singurele complexe cercetate fiind două morminte romano-bizantine, puternic afectate de lucrările agricole din zonă.
Cercetările arheologice pe sectorul Curtina G şi T 8 vor continua în campania următoare, atenţia noastră concentrându-se asupra S V, pentru a pune în evidenţa latura de E a primei faze a turnului şi pentru a surprinde închiderea între aceasta şi latura de N a aceleiaşi faze. De asemenea vom trece la demontarea martorilor stratigrafici pentru a evidenţia şi mai bine turnul 8 şi curtina G.