Slava Rusă | Comuna: Slava Cercheză | Judeţ: Tulcea | Punct: Cetatea Fetei | Anul: 2008
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2008
Perioade:
Preistorie; Antichitate; Evul Mediu;
Epoci:
Paleolitic; Mezolitic; Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului; Epoca greacă; Epoca elenistică; Epoca romană timpurie; Epoca romană târzie; Epoca migraţiilor; Epoca medievală timpurie;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive); Domestic; Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Cetate; Necropolă;
Cod RAN:
| 161277.01 |
Județ:
Tulcea
Unitate administrativă:
Slava Cercheză
Localitate:
Slava Rusă
Punct:
Cetatea Fetei
Localizare:
| 161277.01 |
Lista Ilustrațiilor - 9
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Pîrnău | Radu | participant | Oficiul pentru Studii Pedologice şi Agrochimice Iaşi |
| Stanc | Simina | participant | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi - FB |
Raport:
Analiza resturilor faunistice din campania 2007
Simina Stanc
În cursul campaniei derulate în anul 2007 s-au adunat 545 resturi faunistice, dintre care 15 de om; cele 530 fragmente osoase şi dentare sunt de origine menajeră. Materialul faunistic provine din patru sectoare: Curtina G, Olteanu, X, EM N1, EM V3. Un număr de 202 resturi nu a putut fi determinat până la nivel de specie din cauza fragmentării puternice şi sunt reprezentate de fragmente de oase lungi şi late, fragmente de craniu, coaste şi vertebre; ele aparţin mamiferelor: 117 de la mamifere de talie mare, 83 de la mamifere de talie mijlocie şi 2 de la mamifere mici, probabil şoareci.
S-au identificat 328 resturi, repartizate la trei grupe taxonomice: peşti (24 resturi), păsări (8 resturi) şi mamifere (296 resturi). Speciile de peşti identificate sunt: Acipenser sp. (sturioni), Silurus glanis (somn), Cyprinus carpio (crap), Esox lucius (ştiuca).
Speciile de mamifere domestice identificate sunt: Bos taurus (vita domestică) - 84 resturi, Ovis aries (oaie) şi Capra hircus (capră) – 92 resturi, Sus domesticus (porc) – 55 resturi, Equus caballus (cal) – 14 resturi, Equus asinus (măgar) – 5 resturi. O specie fără importanţă în economia alimentară este Canis familiaris (câinele) pentru care s-au identificat 22 fragmente osoase. Dintre mamiferele sălbatice s-au identificat următoarele specii: Cervus elaphus (cerb) – 5 resturi, Sus scrofa (mistreţ) – 16 resturi, Lepus europaeus (iepure) – 2 resturi şi Vulpes vulpes (vulpe) – un rest.
Cercetări pedologice
Radu Pîrnău
De pe suprafaţa sitului arheologic (L)Ibida - Slava Rusă au fost recoltate 47 de probe de sol în aşezare modificată, din sectoarele V III (extra muros), X (extra muros), SIV - Turnul 8, NV 1, P-S1 şi "Proprietatea Vasilis". Aceste probe au fost analizate în laboratorul din cadrul Oficiului pentru Studii Pedologice şi Agrochimice Iaşi (OSPA), prin metode analitice specifice, fiind determinate următoarele: humusul (Walkley-Black în modificarea Gogoaşă), pH-ul (potenţiometric, cu electrod de sticlă în extras apos), carbonaţii de calciu şi magneziu (Scheibler), azotul total (Kjeldhal), fosforul şi potasiul accesibil (Egner – Riehm - Domingo) şi compoziţia granulometrică (Kacinski).
Sector V III (extra muros): Solul conţine resturi de materiale de construcţie (calcar, moloz, mortar) şi ale altor activităţi umane (cioburi, cenuşă, oase etc.) până la adâncimea de circa 2,5 m, unde se întâlneşte un strat continuu negru-vineţiu de aproximativ 10 cm conţinând urme de arsură. Până la această adâncime, valorile pH sunt ridicate (pH=8,6-9,0) faţă de valorile obişnuite din zonele înconjurătoare, înscriindu-se în domeniul moderat-puternic alcalin (probabil şi din cauza conţinutului ridicat de cenuşă). Conţinutul de carbonaţi de calciu şi magneziu (CaCO3) şi de humus variază până la adâncimea de 2,5 m, înregistrând creşteri şi scăderi bruşte în funcţie de tipul materialului de umplutură. Sub nivelul de 2,5 m, valorile pH, ale humusului şi ale conţinutului de CaCO3 scad, iar la adâncimea de 4,5 m se înregistrează din nou valori ridicate ale humusului (4,47%), adâncime marcată de un nou strat negru cu urme de arsură. Datorită stabilităţii şi imobilităţii ridicate, fosforul este un element cheie pentru identificarea zonelor cu activitate umană. De asemenea, valori foarte mari ale potasiului caracterizează zone cu depuneri de resturi animale şi cenuşă provenită din vegetaţie arsă. Valorile fosforului mobil (167-462 ppm) şi ale potasiului mobil (>2000ppm) determinate până la adâncimea de 4,5 m sunt extrem de mari ceea ce indică o intensă activitate antropică. Azotul total prezintă valori ceva mai ridicate până la adâncimea de 1,5 m (0,110-0,164%), după care scade până la valori foarte mici (0,020% la adâncimea de 5,5 m). Acest element este abundent, de asemenea, în ariile cu depuneri de deşeuri animale sau umane, dar din cauza descompunerii rapide, urmele azotului persistă rar pentru perioade lungi de timp, fapt observat şi în acest sector. Variaţia fracţiunilor granulometrice pe adâncimea 0-5,4 m indică, de asemenea, existenţa mai multor nivele de călcare (cel putin trei nivele).
Sector X (extra muros): Valorile pH (8,9-9,0), ca şi cele ale carbonaţilor de calciu (16,7-17,8%) sunt ridicate pe toată adâncimea de prelevare a probelor (0-2,1m), ca efect al dizolvării materialului deluvial scheletic calcaros, a calcarului şi mortarului cu var utilizat la construcţia zidului şi a locuinţelor adiacente. Conţinutul în humus la suprafaţă este mijlociu (3,19%) în condiţiile unei texturi luto-nisipoase (13,7% argilă), scade în adâncime, pentru ca în intervalul 1,5-1,8 m să înregistreze o creştere (2,69%). Această valoare, asociată cu frecvenţa foarte mare a rădăcinilor, denotă prezenţa unui sol îngropat la această adâncime, deci a unui nivel de călcare, care se corelează cu materialul arheologic şi cel osteologic descoperit în cantităţi impresionante la această adâncime. Cantitatea de fosfor (117-193ppm) şi potasiu mobil (1003-1570ppm) este foarte mare pe toată adâncimea săpăturii, indicând, de asemenea, o puternică influenţă antropică, iar variaţiile în stratigrafia solului sugerează diferite etape de locuire.
Analizele chimice ale probelor de sol, prelevate din celelalte sectoare, îndeosebi cele privind conţinutul de fosfor (321-436ppm) şi potasiu (589-1621ppm), confirmă, de asemenea, existenţa mai multor strate de cultură şi o intensă locuire. Totodată, datele privind morfologia şi chimismul solului sugerează stabilitatea condiţiilor bioclimatice în această zonă pentru o perioadă foarte lungă de timp (practic din neolitic pâna în prezent condiţiile climatice au fost asemănătoare cu cele actuale). Astfel, analiza distribuţiei caracteristicilor solului poate fi utilă pentru interpretarea distribuţiei asezărilor umane pentru că factorii de mediu, care au influenţat şi au dus la formarea solului lăsând urme distincte în morfologia acestuia, sunt, în această regiune, aceiaşi factori care au influenţat morfologia şi distribuţia ariilor locuite.
Cercetările pedologice vor continua în campania arheologică 2009, în paralel cu cele arheozoologice, urmând ca datele obţinute să fie integrate într-un sistem GIS, iar prin spaţializarea acestor informaţii şi efectuarea unor analize multicriteriale vom încerca să identificăm noi relaţii şi să stabilim noi conexiuni neidentificate anterior în interiorul şi între seturile de date.
Rezumat:
Analiza resturilor faunistice din campania 2007; Cercetări pedologice