Slava Rusă | Comuna: Slava Cercheză | Judeţ: Tulcea | Anul: 2002
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2002
Perioade:
Preistorie; Protoistorie; Antichitate; Evul Mediu;
Epoci:
Paleolitic; Mezolitic; Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului; Hallstatt; La Tène; Epoca greacă; Epoca elenistică; Epoca romană timpurie; Epoca romană târzie; Epoca medievală timpurie; Evul Mediu;
Categorie:
Domestic; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire;
Cod RAN:
| 161277.01 |
Județ:
Tulcea
Unitate administrativă:
Slava Cercheză
Localitate:
Slava Rusă
Localizare:
| 161277.01 |
Lista Ilustrațiilor - 12
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Miriţoiu | Nicolae | participant | Institutul de Antropologie "Francisc J. Rainer" Bucureşti |
| Popescu | Vlad | participant | Institutul de Antropologie "Francisc J. Rainer" Bucureşti |
| Soficaru | Andrei | participant | Institutul de Antropologie "Francisc J. Rainer" Bucureşti |
| Sultana | Nicuşor | participant | Institutul de Antropologie "Francisc J. Rainer" Bucureşti |
| Aparaschivei | Dan | participant | Institutul de Arheologie, Iaşi |
| Chiriac | Costel | participant | Institutul de Arheologie, Iaşi |
| Iacob | Mihaela | responsabil | Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
| Baumann | Victor-Heinrich | participant | Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
| Paraschiv | Eugen Dorel | participant | Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
| Mihăilescu-Bîrliba | Lucreţiu | participant | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
| Piftor | Valentin | participant | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
| Stanc | Simina | participant | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
| Nuțu | George | participant | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
| Paraschiv | Mihai | participant | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
| Neagu | Alina | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Nicolau | Victor | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Istudor | Leontin | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Băcuță | George | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
Raport:
VII. Cercetări de suprafaţă:
A. În zona cetăţii, au fost descoperite unele materiale arheologice ce nu se încadrează în epoca romană sau în cea romano-bizantină:
1. Pe latura de nord a cetăţii, în zona turnurilor 7 – 9, au fost identificate:
- unelte de silex (lame) neolitice;
- fragmente ceramice din prima epocă a fierului, ce se încadrează în cultura Babadag;
- fragmente ceramice elenistice;
- un fragment de la un vas-borcan medieval, datat în secolul XI.
2. La poarta de vest, a apărut un fragment de picior de amforă de Thassos, ce se datează în secolele IV – III a. Chr.
3. Pe mijlocul laturii de est a cetăţii, au fost descoperite câteva fragmente ceramice medievale timpurii.
4. La sud de incintă, pe drumul ce duce la Mănăstirea Vovidenia, au fost identificate fragmente ceramice medievale timpurii.
B. La nord de drumul negru ce duce de la Slava Rusă la Mănăstirea Uspenia, din dreptul cetăţii până la cca. 3 km vest de aceasta, pe o suprafaţă de peste 100 ha, se găsesc materiale arheologice de epocă romană. La sfârşitul secolului IV (după Valens), locuirea e abandonată în cea mai mare parte a zonei (excepţie fac o porţiune de la nord de incintă şi complexul monahal paleocreştin amplasat la cca. 2,5 km vest de cetate), aici fiind amplasată necropola. La 1,5 km vest de cetate se găseşte cavoul Tudorka, iar de la 800 m vest de turnul 7 până sub latura de nord a incintei (în dreptul curtinelor G şi H) se găsesc morminte în gropi simple sau cu acoperiş de ţigle. După inventarul mormintelor, rezultă că necropola romano-bizantină s-a întins de la vest la et. Pe toată suprafaţa amintită au apărut şi materiale sau chiar monumente arheologice din alte epoci:
1. La cca. 300 m nord-vest de turnul 7 s-au descoperit câteva aşchii paleolitice.
2. La 800 – 1000 m vest de cetate, au apărut fragmente ceramice încadrate în următoarele perioade:
- neolitică;
- prima epocă a fierului;
- elenistică - un picior de amforă de Thassos şi un buton de la un vas getic, datate în secolele IV – III a. Chr.
3. La 1,6 – 1,75 km vest de cetate (la vest de cavoul Tudorka) au fost descoperite:
- numeroase aşchii şi nuclee paleolitice (musteriene);
- materiale neolitice - ceramică, un topor (fragmentar) şi o dăltiţă din piatră, nuclee, lame, gratoare şi aşchii din silex;
- câteva fragmente ceramice medievale, datate în secolul XI.
4. La cca. 2 km vest de cetate şi la 70 m nord de drumul negru Slava Rusă – Uspenia a fost identificată o movilă cu diametrul de cca. 35 m; peste aceasta se găsesc numeroase pietre.
5. La cca. 2 km vest de cetate şi la 40 m nord de drumul negru Slava Rusă – Uspenia a fost identificată o movilă cu diametrul de cca. 20 m.
6. La cca. 3 km vest de cetate şi la 200 m nord de Mănăstirea Uspenia au fost descoperite fragmente ceramice din prima epocă a fierului.
C. La cca. 2 km nord de Slava Rusă şi la 500 m vest de şoseaua Slava Rusă – Slava Cercheză, în punctul numit de localnici "Fântâna Seacă" sau "Găleata", au fost descoperite numeroase cărămizi de epocă romană şi două cuptoare.
D. La vest de Mănăstirea Vovidenia, pe dealul "La Donca" a fost identificată o întinsă aşezare getică de epocă elenistică. Materialele descoperite aici (amfore de Thassos, de Rhodos, cratere, urne getice) se încadrează în secolele IV – II a. Chr. Alături de piesele amintite, au apărut şi vase de epocă romană timpurie, precum şi câteva fragmente ceramice preistorice.