Slava Rusă | Comuna: Slava Cercheză | Judeţ: Tulcea | Punct: (L)Ibida | Anul: 2021


Descriere:

Titlu raportului:
Raportul de cercetare de la Slava Rusă, com. Slava Cercheză, jud. Tulcea. Sector I
Anul cercetarii:
2021
Perioade:
Antichitate;
Epoci:
Epoca romană târzie; Epoca romano-bizantină;
Tipuri de sit:
Cetate;
Cod RAN:
| 161277.01 |
Județ:
TULCEA
Unitate administrativă:
SLAVA CERCHEZĂ
Localitate:
SLAVA RUSĂ
Punct:
(L)Ibida
Sector:
Sector I
Localizare:

Instituții și
Persoane implicate:
Nume Prenume Rol Instituție
Berzovan Alexandru participant Institutul de Arheologie, Iaşi
Honcu Ştefan participant Institutul de Arheologie, Iaşi
Munteanu Lucian participant Institutul de Arheologie, Iaşi
Rubel Alexander participant Institutul de Arheologie, Iaşi
Raport:
Sector I Cercetarea arheologică de anul acesta desfășurată în sectorul I al cetătii Ibida a continuat lucrările efectuate în campania anterioară în acest punct de lucru. Astfel a fost curătată sectiunea S1 de vegetatie și evacuat pământul depus pentru protejarea zidurilor și a contextelor identificate, dar și deschiderea unei noi suprafete de lucru. Aceasta nouă suprafată de lucru (Est. 001) a fost deschisă în partea de est a sectiunii S1 și are dimensiunile de 6 m x 4 m. După cum știam din campania precedentă în acest sector a fost identificat, în urma scanărilor geomagnetice, un edificiu de mari dimensiuni cu latura mare de aproximativ 45 m și latura mică de 12 m a cărui colt de sud-vest se află în curs de cercetare. Anul acesta ne-am propus să cercetăm nivelul roman târziu identificat anterior, să ajungem pe același nivel de locuire pe întreaga suprafată a sectiunii S1 și să deschidem o nouă suprafata de lucru pentru a avea o imagine de ansamblu a planimetriei edificiului, dar și a fazelor de utilizare a acestuia. Astfel lucrările au debutat prin cercetarea nivelului roman târziu, cercetat partial anul trecut, pe o suprafată de 8 m2. Conturarea  nivelului de dărmătură și cercetarea acestuia a scos la suprafată mai multe artefacte specifice sfârșitului de secol șase și începutul celui următor. După eliminarea acestuia a fost surprinsă podeau locuintei, în coltul de sud-est al camerei R1 a edficiului, din dale de calcar și cărămidă pe o suprafată de 1,20 m x 50 cm. Aceasta a fost deranjată pe întreaga suprafată a camerei de nivelul medieval cercetat anul trecut. Pilonii identificati în campania trecută, folositi în perioada medio-bizantină ca vatră, reprezintă de fapt un postament din dale de calcar legate cu pământ care a fost perforat în mijlocul acestuia în momentul în care a fost construit bordeiul medio-bizantin. Următorul strat cercetat reprezintă un nivel constructiv, din pământ galben tasat ce reprezintă substructura podelei de calcar identificată în coltul de sud-est a camerei R1. Acest nivel constructiv a fost generat de un incediu puternic care a afectat edificiul în prima jumătate a secolului al VI-lea p.Chr. Nivelul de incendiere a fost identificat pe întreaga suprafată a camerei R1 și constă dintr-un strat afânat brun-cenușiu, cu multă cenușă și material arheologic în compozitie. Acest strat a fost cercetat partial și a generat foarte multe descoperiri arheologice deosebite. Remarcăm aici un sigiliu comercial a unui personaj important din administratia imperială, o sapă din fier, monede de secol VI p.Chr. dar și foarte multă ceramică de import, forma Hayes 99 produsă în zona africană și amfore LRA 4 produse în Gază, LRA1 și LRA2 confectionate în Cilicia și zona egeană. Din punct de vedere arhitectural camera R1 a edificiului a fost construită ulterior nucleului principal al edificiului, această fiind adosată la acesta. În zona nou deschisă spre a fi cercetată nu a fost identificat nivelul medieval descoperit în sectiunea S1. Primul strat cercetat, US 0001, constă într-un pământ vegetal, identificat pe toată suprafața extinderii Ext 001 (20 m2), cu grosimea cuprinsă între -0,10 m / -0,20 m. Acest strat este compact, de coloare cenușie închis (7.5YR/5.1 brownish gray) amestecat cu resturi de ceramică medio-bizantină, romană-târzie, pietre, fragmente de cărămidă și tegulae. Stratul a fost puternic afectat de intervențiile moderne în sol. US 0001 suprapune pe US 0002. Cel de-al doilea strat US 0002 a fost identificat pe întreaga suprafață a Ext 001, (18 m2) are grosimea de -0,20 m în partea de sud și -0,15 m în zona de nord. US 0002 are culoarea cenușie cu nuanțe de galben (2.5YR/5.1 yellowish gray), amestecat cu ceramică romană-târzie (datată preliminar în secolul al VI-lea), fragmente de blocuri din calcar mici și medii, nefasonate, chirpic ars și fragmente de oase de origine animală. Tot din acest strat, US 0002, au fost recuperate o serie de monede de epocă romană târzie (din secolul al IV-lea p.Chr. și al VI-lea p.Chr. - după modul). Acesta reprezintă nivelul de dărmătură medio-bizantină a peretilor de piatră a edificiului. US 0002 suprapune pe US 0003. După cercetarea acestui nivel s-a decis înjumătătirea suprafetei de lucru în interiorul camerei R2 a clădirii.  US 0003 reprezintă restul plafonului de lut a tavanului camerei R2 a edificiului, cu lungimea de 2,5 m și lățimea de 1,5 m (3,75 m2), identificată în partea de sud a Ext. 001. Adâncimea maximă atinsă în este de -0,80 m. Acest strat este compact, de coloare brun-gălbuie amestecat cu resturi de ceramică romană-târzie, pietre, fragmente de cărămidă și tegulae dar oase de origine animală și fragmente de sticlă de geam. Din US 0003 a fost recuperată o monedă de a doua jumătate a secolului al VI-lea p.Chr. Din punct de vedere arhitectural în nucleul principal al edificiului au fost identificate, în Ext. 001, două camere, R2 și R3 însă aceasta din urmă a fost surprinsă doar pe o suprafată redusă.  Latura de vest a suferit cel putin o interventie de reparare, prin plombarea acesteia în apropierea coltului de nord-vest al camerei R2. Camera R3 a apărut în momentul în care spatiul dintre doi piloni(?) din cadrul edificiului a fost blocat, prin zidirea unui zid. În concluzie cercetările arheologice desfășurate anul acesta în sectorul I al cetății Ibida au avut ca scop aflarea planimetriei edificiului, aflat sub investigații, a funcției și a nivelurilor de locuire aferente clădirii denumite, ipotetic, „insula”. Astfel, într-o prima etapa de derulare a săpăturii am excavat în întregime secțiunea S1 întrucât aceasta a fost împărțită, anterior, în două suprafețe de lucru. Acest lucru ne-a permis să obținem o imagine de ansamblu a întregii secțiuni, (au fost identificat același nivel pe întreaga suprafață) dar și surprinderea etapelor de evoluției a edificiului. Tot în acest timp am extins secțiunea, în partea de est, pentru a identifica planimetria clădirii. În acest sens au fost deschisă o suprafață de 6x4m în care s-a identificat nivelul de distrugere, surprins anterior în secțiunea S1, dar și o nouă cameră ce completează planul edificiului. Materialele arheologice descoperite aici au relevat că distrugerea clădiri a survenit undeva către sfârșitul secolului VI - primul deceniul al veacului următor. Concluziile preliminare obținute în urmă campaniei arheologice din acest an sunt: 1) edificiul cercetat de noi are, cel puțin până în momentul de față, două etape de evoluție din punct de vedere arhitectural, 2) au fost identificate două nivele de locuire în acest sector, 3) materialul arheologic aflat în acest edificiu este bogat, ceea ce ar putea constitui un indiciu în aflarea funcției acestuia. 
Bibliografie:
1. Iacob (2009): M. Iacob, “La circulation monétaire à (L)Ibida (Scythie Mineure) du Ve siècle au début di VIIe siècle”, in Byzantine Coins in Central Europe between the 5th and the 10th Century, Proceedings from the Conference, Kraków 23-26 IV 2997, a cura di M. Woloszyn, Moravia Magna, Seria Polona III, Kraków, 2009, pp. 61-79.
2. Iacob et alii (2021): M. Iacob, L. Mihăilescu-Bîrliba, D. Paraschiv, A. Teatini, “La forteresse d’Ibida. Un projet archéologique italo-roumain”, in “La Dacie et la frontière danubienne de l’empire romain”, a cura di D. Moreau, F. Matei-Popescu, Les Dossiers d’Archéologie 40, 2021, pp. 64-65.
3. Iacob, Paraschiv, Teatini (2021): M. Iacob, D. Paraschiv, A. Teatini, “Slava Rusă, com. Slava Cercheză, jud. Tulcea. Punct: (L)Ibida. Sectorul Basilica extra muros”, Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2020, Bucureşti, Institutul Național al Patrimoniului, 2021, pp. 262-264.
4. Topoleanu (2000): F. Topoleanu, Ceramica romană şi romano-bizantină de la Halmyris (sec. I-VII d.Ch.), Tulcea, Institutul Național al Patrimoniului, 2000.