Slava Rusă | Comuna: Slava Cercheză | Judeţ: Tulcea | Punct: (L)Ibida | Anul: 2021
Descriere:
Titlu raportului:
Raportul de cercetare de la Slava Rusă, com. Slava Cercheză, jud. Tulcea. Sector T10
Anul cercetarii:
2021
Perioade:
Antichitate;
Epoci:
Epoca romano-bizantină;
Tipuri de sit:
Cetate; Fortificaţii;
Cod RAN:
| 161277.01 |
Județ:
TULCEA
Unitate administrativă:
SLAVA CERCHEZĂ
Localitate:
SLAVA RUSĂ
Punct:
(L)Ibida
Sector:
Sector T10
Localizare:
| 161277.01 |
Fără Ilustrații

Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Paraschiv | Eugen Dorel | participant | Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
Grumăzescu | Gabriel | participant | Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
Mihăilescu-Bîrliba | Lucreţiu | responsabil | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
Moga | Iulian | participant | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
Raport:
Sector T10 Campania din 2022 a vizat continuarea dezvelirii zidului de incintă al cetății romane de epocă târzie în proximitatea Turnului 10. S-a prelungit secțiunea S8, deschisă și săpată încă din 2018, în extra-muros cu 3 m lungime înspre nord. Astfel, s-a realizat astfel dezvelirea paramentului interior și exterior al zidului de incintă și intersecția acestuia cu turnul T10. Mai mult, noua suprafață are potențialul de a ilustra mai bine relația dintre turn și zidul de incintă. În interior, s-a continuat curățenia și s-au confirmat rezultatele săpăturilor anterioare. Putem spune că în interiorul zidului de incintă interpretarea săpăturii este una definitivă. Strada de secol VI, situată de-a lungul zidului de incintă, a fost surprinsă în secțiunea S8 parțial, prin dale care nu au fost mutate de intervențiile ulterioare, în special din perioada medievală. Această perioadă este ilustrată printr-un bordei descoperit în mijlocul secțiunii, cu un nivel de arsură puternic, datorat focului amenajat în această locuință datând din perioada medievală. În ceea ce privește exteriorul zidului de incintă, pe paramentul exterior se observă foarte bine nivelul de reparație de secol VI (Iustinian). Un amestec de pământ tare, galben, amestecat cu mortar mărunțit, care a apărut sub un nivel de arsură, este probabil să fi prisosit în timpul reparației și să fi fost lăsat în locul descoperirii. În prelungirea secțiunii S8 s-a constat existența unui strat gros de dărâmătură, ilustrându-se astfel distrugerea (prin prăbușire și/sau demantelare) înspre exterior a zidului, lucru confirmat și de configurația terenului.
Bibliografie:
1. Iacob (2009): M. Iacob, “La circulation monétaire à (L)Ibida (Scythie Mineure) du Ve siècle au début di VIIe siècle”, in Byzantine Coins in Central Europe between the 5th and the 10th Century, Proceedings from the Conference, Kraków 23-26 IV 2997, a cura di M. Woloszyn, Moravia Magna, Seria Polona III, Kraków, 2009, pp. 61-79.
2. Iacob et alii (2021): M. Iacob, L. Mihăilescu-Bîrliba, D. Paraschiv, A. Teatini, “La forteresse d’Ibida. Un projet archéologique italo-roumain”, in “La Dacie et la frontière danubienne de l’empire romain”, a cura di D. Moreau, F. Matei-Popescu, Les Dossiers d’Archéologie 40, 2021, pp. 64-65.
3. Iacob, Paraschiv, Teatini (2021): M. Iacob, D. Paraschiv, A. Teatini, “Slava Rusă, com. Slava Cercheză, jud. Tulcea. Punct: (L)Ibida. Sectorul Basilica extra muros”, Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2020, Bucureşti, Institutul Național al Patrimoniului, 2021, pp. 262-264.
4. Topoleanu (2000): F. Topoleanu, Ceramica romană şi romano-bizantină de la Halmyris (sec. I-VII d.Ch.), Tulcea, Institutul Național al Patrimoniului, 2000.
2. Iacob et alii (2021): M. Iacob, L. Mihăilescu-Bîrliba, D. Paraschiv, A. Teatini, “La forteresse d’Ibida. Un projet archéologique italo-roumain”, in “La Dacie et la frontière danubienne de l’empire romain”, a cura di D. Moreau, F. Matei-Popescu, Les Dossiers d’Archéologie 40, 2021, pp. 64-65.
3. Iacob, Paraschiv, Teatini (2021): M. Iacob, D. Paraschiv, A. Teatini, “Slava Rusă, com. Slava Cercheză, jud. Tulcea. Punct: (L)Ibida. Sectorul Basilica extra muros”, Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2020, Bucureşti, Institutul Național al Patrimoniului, 2021, pp. 262-264.
4. Topoleanu (2000): F. Topoleanu, Ceramica romană şi romano-bizantină de la Halmyris (sec. I-VII d.Ch.), Tulcea, Institutul Național al Patrimoniului, 2000.