Slatina Timiş | Judeţ: Caraş-Severin | Punct: Sas (Gura Ilovei) | Anul: 2001
Descriere:
Anul cercetarii:
2001
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu;
Categorie:
Domestic; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire;
Cod RAN:
| 54065.01 |
Județ:
Caraş-Severin
Unitate administrativă:
Slatina Timiş
Localitate:
Slatina Timiş
Punct:
Sas (Gura Ilovei)
Localizare:
| 54065.01 |
Fără Ilustrații

Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Radu | Adriana | responsabil | Muzeul Banatului Montan, Reşiţa |
Raport:
După Cheile Teregovei şi ale Armenişului, relieful se deschide şi valea râului Timiş se lărgeşte în apropiere de Slatina Timiş unde este localizată o importantă aşezare de la sfârşitul epocii neolitice. La N de localitate în zona bifurcaţiei ce duce la Ilova, la V de Timiş, pe prima terasă a acestuia, se află punctul numit Şăs (localnicii îl numesc Gura Ilovei), străjuit la N de apa Ilovei.
DESCRIEREA SĂPĂTURILOR
În colţul de N V al aşezării în apropierea marginilor abrupte ale terasei a fost trasată o secţiune S1 cu dimensiunile de 10 x2m.
Stratul vegetal subţire, de 0,7-0,12 cm conţine fragmente ceramice aparţinând culturii Tiszapolgár. În carourile 1-4 fragmentele ceramice descoperite sunt numeroase. Urmează un pământ negru gălbui, cu o grosime de 10-12 cm, bogat în fragmente ceramice mai ales în carourile 2-4. Sub acest nivel apare o concentraţie foarte mare de pietre şi chirpici,mai rare în dreptul metrilor 1,40-3,20 către colţul de V şi în dreptul metrului 7 către colţul de E. În caroul 3 pietrele sunt aşezate una lângă alta şi una peste alta conturându-se platforma unei locuinţe din pietre, între ele şi sub ele fiind bucăţi mari de chirpic.
Paralel cu S1, la 0,60 m de aceasta a fost deschisă secţiunea S2, pentru a se constata dacă platforma continuă către S.
După pământul vegetal urmează un strat de pământ negru cenuşiu în care au apărut fragmente ceramice aparţinând culturii Tiszapolgár. Sub acesta la adâncimea de 0,15-0,22 cm apare platforma de pietre cu bucăţi mari de chirpici între m 2,80 şi 7.
Sub locuinţa marcată prin bucăţi de chirpici şi pietre, stratul de cultură continuă încă 0,80 m. Au fost identificate mai multe nivele de reconstrucţie a locuinţei, marcate prin pietre bucăţi de chirpici şi arsură.
La începutul locuirii, în lutul galben, au fost săpate două bordeie ce au servit ca locuinţe. Cel dinspre E a fost intens locuit, stratul de cultură este mai gros şi se prezintă sub forma a două nivele de locuire marcate prin pietre. Traseul bordeiului dinspre V se vede foarte bine în profil, începutul locuirii fiind marcat prin chirpici roşu.
CULTURA MATERIALĂ
În secţiunile S1 şi S2 au apărut numeroase fragmente ceramice şi unelte din piatră şi silex şi mai rar obsidian. Interesant este un topor trapezoidal, de dimensiuni mici, realizat din piatră cafenie.
Factura ceramicii este semifină şi fină, mai rar întâlnită fiind cea de uz comun. Pasta semifină, bine aleasă de impurităţi, cu nisip, este compactă, tare, cenuşie în spărtură şi cu slip cenuşiu sau negru cenuşiu în exterior. Aceleaşi caracteristici le prezintă şi ceramica fină cu singura diferenţă că pereţii sunt mult mai subţiri. Ceramica de uz comun are pereţii mai groşi şi pasta este uneori mai afânată şi mai moale.
În ceea ce priveşte tipurile ceramice se evidenţiază forme ce aparţin clar culturii Tiszapolgár: toarte cioc şi picioare de cupă înalte sau scunde perforate cu orificii mai rotunde.
Fragmentele ceramice ne ajută să reconstituim forme variate din vesela folosită în viaţa de zi cu zi: oale cu gâtul înalt sau scund, cilindric, tronconic sau evazat; castroane şi străchini tronconice sau cu pereţii arcuiţi şi buza răsfrântă, pahare, ceşti, căni, linguri din lut, pahare şi capacele ce au baza marcată de proeminenţe cioc, care se continuă şi pe pereţi.
În cadrul culturii Tiszapolgár ornamentele sunt rare. Suprafaţa exterioară a vasului este împodobită cu toarte cioc, impresiuni şi mai rar incizii. Picioarele perforate ale cupelor sunt şi ele astfel concepute încât să joace un rol decorativ. În locuinţa săpată în acest an, cu excepţia proeminenţelor specifice şi a picioarelor astfel prelucrate nu au fost găsite alte motive ornamentale.
ÎNCADRARE CULTURALĂ
Fragmentele ceramice găsite aparţin în totalitate culturii Tiszapolgár.