Siret | Judeţ: Suceava | Punct: Dealul Ruina | Anul: 2003
CC BY-SA 4.0 Lista Ilustrațiilor - 17
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| László | Attila | participant | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
| Ignat | Mircea | participant | Universitatea "Ştefan cel Mare", Suceava |
| Mareş | Ion | participant | Complexul Muzeal Bucovina - Suceava |
| Niculică | Bogdan Petru | participant | Complexul Muzeal Bucovina - Suceava |
Raport:
În anul 2003 au continuat cercetările arheologice sistematice în situl arheologic de pe platoul Dealului Ruina (amplasat în partea de E a oraşului Siret), în aşezarea fortificată din Hallstatt-ul timpuriu, cultura Gava - Holihrady, grupul Grăniceşti1.
Săpăturile arheologice au fost efectuate cu studenţi din anul I de la Facultatea de Istorie şi Geografie din Suceava, în cadrul practicii de specialitate. Contribuţia studenţilor la buna desfăşurare a investigaţiilor arheologice din această campanie a fost deosebită, fapt pentru care colectivul de cercetători le adresează mulţumirile cuvenite.
Situl arheologic de pe Dealul Ruina se conservă relativ bine. Întreaga suprafaţă a platoului dealului a fost şi este folosită ca teren agricol, arăturile afectând nivelul superior al locuirii hallsttatiene timpurii, iar în zona aşezării Cucuteni B (sector B), chirpiciul ars de la unele locuinţe a fost dislocat şi scos la suprafaţă, alături de materiale arheologice. Actual, platoul dealului este fărâmiţat în numeroase loturi particulare şi, din acest motiv, cercetarea arheologică este condiţionată de suprafeţele accesibile pentru efectuarea de săpături. Pe latura de SE a platoului dealului se află o pădure, care se întinde de pe coama valului de apărare şi acoperă atât şanţul cât şi locuirea hallstattiană timpurie de după sistemul de fortificaţie.
Rezultatele săpăturilor arheologice de până acum reliefează importanţa deosebită a unei aşezări centrale, intens locuită, din arealul ocupat de grupul Grăniceşti, atât prin amplasarea sa geografică şi condiţiile oferite de spaţiul din jur, cât şi prin controlul pe care l-a deţinut asupra culoarului râului Siret, cel puţin în zona din jurul staţiunii.
Obiectivele cercetării au constat în continuarea cercetării unor complexe studiate parţial în anii precedenţi, în sectorul A, în cuprinsul S V/1998/2000 (magistrala care a secţionat, pe o lungime de 208,80 m, mai puţin de jumătate din aşezarea hallstattiană timpurie, secţiunea urmând a fi prelungită până la marginea platoului dealului cu cca. 300 m - pentru stabilirea stratigrafiei şi succesiunea civilizaţiilor în sectorul B, unde se află şi aşezarea cucuteniană). De asemenea, a fost prevăzută continuarea cercetărilor interdisciplinare prin prelevarea materialelor pentru determinări paleontologice, antracologice, geologice şi pedologice. Având în vedere cercetarea interdisciplinară, ne-am propus să realizăm reconstituirea succesiunii în timp a factorilor, în care au evoluat comunităţile umane din staţiunea arheologică de pe Dealul Ruina şi din zonele din jur.
În acest an au fost deschise două casete: 2 A/2003 (C 9-12; m. 12,90 – 16,90 de la S V/1998) şi 3 A/2003 (C 14 – 17; m. 21,50 – 25,50 de la aceeaşi secţiune, fiind amplasate pe latura de N a S V/1998, paralel cu aceasta, în continuarea Cas 2/2000 şi Cas 3/2000). Casetele au avut dimensiuni de 4 x 3,70 m, rezervându-se martori de 0,30 m între ele şi faţă de S V/2000.
Locuinţa 2/1998, Complexul 2/2000. În S V/1998 (C 9 - 11; m. 13,50 – 16,50) şi Cas 2/2000 (C 6-9; m. 8,60 – 12,60 de la SV/1998) au fost cercetate, parţial, depunerile unei locuinţe de suprafaţă2. În C A1, A2 şi B1 ale Cas 2A/2003, la adâncimea de –0,30/-0,35 m, în partea superioară a nivelului inferior hallstattian timpuriu au fost delimitate, în continuare, depunerile acestui complex de locuire: lipituri arse cu impresiuni de nuiele, un fragment de vatră, pietre (unele cu urme de ardere), fragmente ceramice de la tipuri diferite de vase, oase de animale, o râşniţă cu frecător de piatră, trei fragmente de statuete zoomorfe. În C B1, la –0,40 m a fost dezvelită o grupare semicirculară de pietre de râu (unele arse) şi un fragment de vatră răvăşită, ce par să indice locul în care a fost amenajată instalaţia pentru încălzit a locuinţei; aici au fost găsite un zdrobitor, o cute de piatră, oase de animale şi fragmente ceramice.
În Cas 3A/2003, la –0,30/-0,35 m au fost descoperite, dispersate, câteva bucăţi de greutăţi tronconice, un fragment de lipitură de vatră, câteva fragmente ceramice şi puţine oase de animale. Depunerile apar răvăşite între Locuinţa 2/1998 şi Vatra 2/1998, Groapa 1/1998.3
Materialele arheologice rezultate din campaniile de săpături sistematice de pe Dealul Ruina se află în colecţiile CMB Suceava. Materialele osteologice din anii 1995 şi 1998 au fost prelucrate4.
Obiectivele viitoarelor cercetări constau în prelungirea S V/2000 (sector A) până la marginea platoului dealului (sector B; 300 m lungime), deschiderea unor noi secţiuni în zona fortificaţiei (sector A) şi în suprafaţa locuită din afara şanţului de apărare (sector C).
Pentru cercetarea completă a unor complexe arheologice studiate parţial în anii anteriori (din motive obiective, suprafaţa îngustă a terenului disponibil cercetării, parcelele din jur fiind ocupate cu diferite culturi agricole) vor fi practicate casete, conform planului întocmit. Cercetările interdisciplinare vor continua pentru cunoaşterea cât mai exactă a tuturor factorilor caracteristici sitului arheologic de pe Dealul Ruina şi a zonei din jur. De asemenea, am propus ridicarea topografică, investigarea arheomagnetică şi elaborarea unui studiu geomorfologic, acestea fiind condiţionate de susţinerea financiară.
Situl arheologic de pe Dealul Ruina este afectat la suprafaţă de lucrări agricole. Pentru conservarea şi protejarea lui este necesară scoaterea temporară din circuitul agricol a unor suprafeţe destinate investigaţiilor arheologice.
Rezumat:
În anul 2003 au continuat cercetările arheologice sistematice în situl arheologic de pe platoul Dealului Ruina (amplasat în partea de E a oraşului Siret), în aşezarea fortificată din Hallstatt-ul timpuriu, cultura Gàva - Holihrady, grupul Grăniceşti. Obiectivele au constat din continuarea cercetărilor începute în anii precedenţi, fiind deschise două noi casete. Obiectivele viitoarelor cercetări constau în prelungirea S V/2000 (sector A) până la marginea platoului dealului (sector B; 300 m lungime), deschiderea unor noi secţiuni în zona fortificaţiei (sector A) şi în suprafaţa locuită din afara şanţului de apărare (sector C).