Siret | Judeţ: Suceava | Punct: Dealul Ruina | Anul: 1994
Descriere:
Titlu raportului:
Şantierul arheologic Siret
Anul cercetarii:
1994
Perioade:
Preistorie; Evul Mediu;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Hallstatt; Evul Mediu;
Categorie:
Domestic; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire;
Cod RAN:
| 146664.02 |
Județ:
Suceava
Unitate administrativă:
or. Siret
Localitate:
Siret
Punct:
Dealul Ruina
Localizare:
| 146664.02 |
Fără Ilustrații

Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Ignat | Mircea | responsabil | Universitatea "Ştefan cel Mare" Suceava |
Mareș | Ioan | participant | Muzeul Național al Bucovinei, Suceava |
Raport:
Săpăturile arheologice au continuat pe cele iniţiate în anul 1992, care au precizat existenţa unei întinse aşezări din Hallstatt-ul timpuriu. Aceste investigaţii s-au extins în anul 1994 pe o suprafaţă de aproximativ 437 mp. Au fost practicate două secţiuni (S II, cu o lungime de 150 m şi o lăţime de 1,50 m şi S III, cu o lungime de 84 m şi o lăţime de 1,50 m şi cinci casete cu dimensiuni variabile. Important este faptul că în S II au fost surprinse elementele de fortificaţie, constând din şanţ (cu o lărgime la gură de aproximativ 9 m) şi val adiacent (cu o lăţime de 22 m), placat la baza dinspre şanţ cu lespezi mari de piatră, iar pe coamă fiind vizibile urmele palisadei. Materialul arheologic găsit în umplutura şanţului ca şi valul de apărare documentează că fortificaţia a fost contemporană aşezării hallstattiene timpurii. Observaţiile de teren arată că această fortificaţie închide o suprafaţă de câteva zeci de hectare.
Săpăturile au surprins trei locuinţe de suprafaţă, din care una a fost cercetată integral (L3) aici fiind descoperită o cantitate apreciabilă de ceramică hallstattiană timpurie (Gáva-Holigrady), câteva figurine zoomorfe şi vase miniaturale. Toate acestea, ca şi observaţiile de teren, dovedesc existenţa pe această înălţime a unei locuiri intense şi bogate care se datează în Hallstatt-ul timpuriu.
Pe latura de nord a aşezării există urme de locuire din cultura Cucuteni, faza B, identificate prin cercetările de suprafaţă.