Şinca Nouă | Comuna: Poiana Mărului | Judeţ: Braşov | Punct: Şinca Nouă II | Anul: 2010
CC BY-SA 4.0 Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Ştefănescu | Radu | participant | Muzeul Judeţean de Istorie Braşov |
| Cârciumaru | Marin | responsabil | Universitatea "Valahia", Târgovişte |
| Niţu | Elena Cristina | participant | Universitatea "Valahia", Târgovişte |
Raport:
În localitatea Şinca Nouă au fost descoperite, începând cu anul 2008, trei puncte paleolitice. Cercetările arheologice din această aşezare sunt în curs de desfăşurare, scopul principal fiind definirea cât mai exactă a stratigrafiei depozitelor.1
În campania din anul 2010 au fost realizate trei secţiuni în punctul Şinca Nouă II. Acesta este situat la ieşirea din comună, pe ruta spre comuna Şinca Veche, la intersecţia văii Strâmba cu valea Şercaia.
O parte din materialul litic descoperit în punctul Şinca Nouă II a fost recoltat de la suprafaţa solului, acolo unde porţiunea de sol arabilă a afectat parţial depozitul. Din acest motiv ansamblul litic este foarte neomogen, iar piesele au fost fragmentate destul de mult de-a lungul timpului. În urma sondajelor realizate, materialul provine dintr-un singur nivel arheologic, situat la o adâncime de maxim 0,40 m de la suprafaţa solului, ceea ce ne face să credem că este vorba de un facies paleolitic destul de târziu.
Ansamblul litic din acest punct este foarte diversificat şi cuprinde produse din toate etapele unui lanţ operaţional. Din punct de vedere tehnologic, acestea provin din sisteme de debitaj axate pe producţia de lame şi lamele. Materia primă din care sunt realizate este foarte diversificată şi cuprinde mai multe tipuri de silex şi jasp, chaille, şist şi gresie silicioasă. Rocile silicioase din care au fost debitate sunt de foarte bună calitate, îndeosebi silexul. Nu au fost identificate decât foarte puţine produse care par a proveni din acelaşi tip de silex.
Au fost descoperite doar trei nuclee din silex, toate fiind fracturate accidental. Unul dintre ele mai păstrează o serie de negative laminare unipolare pe suprafaţa de debitaj. Un nucleu de dimensiuni mici este de tip carenat, scopul producţiei fiind obţinerea de lamele.
Aşchiile descoperite păstrează, în general, plaje corticale pe suprafaţă, în cazul acesta aşchiile fiind elemente de început de debitaj. Unele au fost debitate în scopul refacerii suprafeţei de debitaj (aşchii de reamenajare). Câteva aşchii au fost transformate în gratoare, frontul lor prezentând urme de folosire intensă, la fel ca şi gratoarele pe lamă. Lamele sunt în general fragmentate, doar câteva produse fiind întregi. În foarte puţine cazuri s-au observat retuşe fine neregulate, ceea ce ne face să credem că produsele laminare erau folosite în stare brută. Majoritatea negativelor de desprindere de pe suprafaţa lor demonstrează utilizarea unui debitaj unipolar. Câteva produse au accidente de tip réfléchissement şi mai puţin outrepassé. Interesant este un fragment distal de lamă care prezintă două accidente tip réfléchissement laterale simetrice, morfologia acesteia fiind de vârf. Deşeurile de debitaj sunt numeroase, printre acestea fiind identificate multe esquille şi aşchii de retuşe. Acest lucru ne îndeamnă să credem că o parte din unelte au fost reamenajate în sit. Majoritatea produselor sunt de dimensiuni mici.
În 2010, a mai fost descoperit încă un punct cu materiale litice, care nu sunt în corelaţie cu ceramică sau alte artefacte post-paleolitice (punctul Şinca Nouă III - Podul Chirbii). Tehno-tipologic, acestea par diferite de materialele litice descoperite în celelalte două puncte. Produsele descoperite sunt reprezentate de lame, cu o bună regularitate a nervurilor şi negative unipolare.
Lamele prezintă accidente de debitaj de tip outrepasse, de aceea au un profil foarte curbat. Au fost descoperite două nuclee: unul din silex şi celălalt din gresie silicifiată, ambele foarte interesante din punct de vedere tehnologic. Aşa de exemplu, nucleul din silex este exploatat pe doua suprafeţe opuse, fiecare din ele având negative unipolare. Se poate identifica cu uşurinţă regularitatea lamelor care au fost debitate din acest nucleu.
Având în vedere existenţa a trei puncte paleolitice în aceeaşi localitate, cercetările din comuna Şinca Nouă vor trebui continuate în anii următori, atât pentru recuperarea materialelor din aşezările deja descoperite, cât şi pentru identificarea de noi puncte arheologice.