Şimleu Silvaniei | Judeţ: Sălaj | Punct: str. Cotnari, nr. 60 | Anul: 2005
CC BY-SA 4.0 Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Bejinariu | Ioan | responsabil | Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău |
Raport:
Situl arheologic de la Şimleu Silvaniei str. Cotnari este amplasat în zona sud-vestică a oraşului, pe un teren în pantă, aflat în apropierea unui afluent secundar al Crasnei. Primăria oraşului Şimleu Silvaniei a rezervat zona respectivă drept amplasament pentru construirea unor locuinţe destinate tinerelor familii. Cu ocazia unei periegheze în zonă au fost descoperite câteva fragmente ceramice atipice. În apropiere, în punctul Brijigă, lângă fosta fabrică de cărămidă situată la cca. 300 m V de zona investigată, au fost descoperite la începutul anilor `90 ai secolului trecut materiale ceramice din prima epocă a fierului. Pe această bază DCCPCN Sălaj a solicitat MJIA Zalău efectuarea săpăturilor preventive în acest punct, la obiectivul „Locuinţă familială, proprietatea Moisi Viorel, str. Cotnari, nr. 60”.
Cercetarea a vizat perimetrul de 10 x 5 m ocupat de construcţia menţionată. Zona este mlăştinoasă şi ca atare s-a optat pentru ridicarea construcţiilor pe un teren în pantă. În suprafaţa investigată nu au apărut complexe arheologice şi nici nu există un strat de cultură. Stratigrafia zonei cercetate este simplă. Sub stratul vegetal cu o grosime de cca. 0,25 m apare direct stratul steril, galben argilos. În profilul estic am sesizat că din stratul vegetal pornesc trei ,,complexe”. Este vorba despre un şanţ între m. 0,25–0,75 ce se adânceşte până la -0,90 m care a fost surprins pe o lungime de 5 m spre limita vestică a suprafeţei. Pare să fie vorba despre un şanţ de drenaj mai vechi sau de o delimitare între două proprietăţi. Celelalte două ,,complexe” apar ca două gropi cu marginile albiate şi fundul îngust şi se delimitează mai ales prin umplutura puţin mai închisă la culoare decât stratul galben-argilos în care se adâncesc. Credem că cele două sunt de fapt amprente ale gropilor în care au fost plantaţi pomi fructiferi, deoarece anterior în zonă existase o livadă. În nici unul dintre cele trei aşa-zise ,,complexe” nu au apărut materiale arheologice. Singurele materiale ceramice au fost descoperite în stratul vegetal, la mică adâncime (-0,05 m) spre limita vestică a suprafeţei. Se remarcă un fragment de la un castron lucrat la roata olarului, cu buza îngroşată. Este confecţionat din pastă fină, de culoare cărămizie, însă insuficient ars (miezul este cenuşiu). După tipul şi caracteristicile pastei poate fi atribuit perioadei Latène. Celelalte fragmente sunt prea mici şi atipice pentru a putea fi determinate.
Pentru viitor credem că este oportună supravegherea arheologică a zonei, în condiţiile în care se prefigurează ridicarea unor alte construcţii. Nu este exclus ca în apropiere, în perimetrul destinat de Primăria Şimleu pentru construirea unor locuinţe să existe un sit arheologic de unde au putut proveni puţinele fragmente ceramice descoperite în acest loc.