Şimleu Silvaniei | Judeţ: Sălaj | Punct: Observator | Anul: 2015
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2015
Perioade:
Preistorie; Protoistorie; Evul Mediu;
Epoci:
Epoca bronzului; Hallstatt; La Tène târziu; Epoca medievală timpurie;
Categorie:
Neatribuit;
Tipuri de sit:
Aşezare fortificată;
Cod RAN:
| 139893.01 |
Județ:
Sălaj
Unitate administrativă:
or. Şimleu Silvaniei
Localitate:
Şimleu Silvaniei
Punct:
Observator
Localizare:
| 139893.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Pop | Horea | responsabil | Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău |
| Băcueţ-Crişan | Dan | responsabil sector | Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău |
| Bejinariu | Ioan | responsabil sector | Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău |
| Deac | Dan | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău |
Raport:
Staţiunea arheologică de la Şimleu Silvaniei, punctul ”Observator” este localizată pe platourile superioare ale ”Măgurii Şimleului” (alt. max. 597 m). Descoperiri arheologice întâmplătoare sau rezultate în urma ”săpăturilor” unor arheologi autodidacţi sunt menţionate încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea. În anul 1994 a început cercetarea arheologică sistematică a sitului de la ”Observator”, care a durat cu întreruperi până în anul 2011. În urma acestor cercetări au fost evidenţiate dovezi ale prezenţei umane, începând cu Eneoliticul târziu / Bronzul timpuriu şi continuând cu Bronzul mijlociu (cultura Wietenberg) şi cel târziu (grupul cultural Cehăluţ - Hajdúbagos). Primei epoci a fierului îi aparţine o vastă aşezare fortificată (30 – 35 ha), iar în perioada Laténe D dacii amenajează o incintă fortificată cu o suprafaţă de circa 10 ha. O mică fortificaţie este amenajată la nord de punctul ”Observator” în secolele X / XI d. Hrs.
Cercetarea arheologică derulată în anul 2015 a avut un caracter preventiv, ca urmare a intenţiei Consiliului Local din Şimleu Silvaniei de a amenaja un drum forestier, al cărui traseu trece peste anumite zone ale sitului arheologic de la ”Observator”. Suprafaţa cercetată a însumat circa 0,5 ha, iar pe această suprafaţă au fost identificate 290 complexe dintre care, în final, 252 sunt cu siguranţă complexe arheologice, restul reprezentând urmele unor intervenţii umane asupra fondului forestier. Zona care urma să fie afectată de amenajarea drumului a fost iniţial jalonată, după care s-a purces la decopertarea suprafeţelor cu mijloace mecanice. Manual au fost efectuate operaţiunile necesare precizării conturului complexelor arheologice, secţionarea şi în final golirea acestora. Au fost efectuate fotografii şi înregistrări grafice pe parcursul procesării complexelor, iar informaţiile primare despre fiecare complex au fost înregistrate pe fişele individuale de complex.
Cercetările preventive efectuate în anul 2015 au avut menirea de a completa informaţia acumulată în cele 13 campanii de cercetare sistematică. Din punct de vedere stratigrafic nu au apărut elemente noi, mai ales că o parte a drumului forestier traversa o zonă a sitului cu o înclinaţie puternică, afectată de eroziunea naturală. Importante sunt însă informaţiile referitoare la întinderea locuirii din prima epocă a fierului, mai ales în zona sud-vestică a celei de-a doua incinte a aşezării fortificate unde, până în acest an nu fuseseră efectuate cercetări.
Din epoca bronzului au apărut doar sporadic materiale ceramice cu decor de tip Wietenberg III, respectiv Cehăluţ - Hajdúbagos. Menţionăm însă apariţia în premieră a unui perete de vas cu decor caracteristic grupului Sanislău, din Bronzul timpuriu III din nord-vestul României. Este vorba despre decorul specific, realizat din mici triunghiuri imprimate care flanchează un fascicul de incizii verticale. Este o descoperire unicat nu doar pentru zona Măgurii Şimleului, ci şi pentru întreg Sălajul unde evoluţia Bronzului timpuriu este cunoscută prin extrem de puţine descoperiri. Această descoperire, deşi singulară, ridică o serie de aspecte chestionabile referitoare evoluţia culturală a acestei zone pe parcursul Bronzului timpuriu III, mai ales în contextul descoperirilor recent publicate de la Zalău ”Dealul Lupului / fabrica MICHELIN” unde au apărut complexe arheologice caracterizate prin asocieri de materiale ceramice decorate cu striuri şi cu ornament textil.
Aşezarea fortificată din prima epocă a fierului de la Şimleu Silvaniei ”Observator” este compusă din două incinte principale. Cercetarea preventivă din anul 2015 a vizat aproximativ zona de contact a celor două incinte şi, urmând traseul proiectat al drumului forestier, o anumită suprafaţă din partea sud-vestică a incintei nr. 2. Au fost cercetate o serie de locuinţe, majoritatea cu un plan circular sau oval, cu diametrul mediu în jur de 3,00 m, toate adâncite în roca locală (0,50 – 0, 70 m). În multe cazuri am surprins dovezi clare ale existenţei unor instalaţii de foc (vetre sau cuptoare) aflate în interiorul acestora sau uneori în afara lor, la mică distanţă de zona adâncită, ceea ce sugerează că ar fi putut fi incluse şi acestea în spaţiul locuit. Majoritatea complexelor aparţin categoriei gropilor, cu forme şi, probabil destinaţii diverse. Inventarul acestora este şi el foarte variat. În această campanie am avut oportunitatea cercetării unor gropi cu un inventar bogat şi complex, alcătuit de regulă din vase întregibile aflate în asociere cu anumite categorii ”speciale”, precum greutăţi piramidale de lut, cereale carbonizate (Cx. 28, 63 şi 77), tipare pentru turnat piese de metal, etc. O serie de piese de metal (bronz şi fier) au fost descoperite în complexe şi în stratul de cultură aferent. Este vorba despre o pafta din bronz şi alte piese fragmentare din acelaşi metal, precum şi de un topor de fier cu aripioare. Pentru prima dată, în câteva complexe au apărut fragmente de la aşa-numite ”pseudo-kernos”, recipiente care imită forme similare din lumea sud-balcanică. Cercetarea cu caracter preventiv din anul 2015 nu a furnizat date care să schimbe cadrul cronologic al evoluţiei aşezării fortificate din prima epocă a fierului de la Şimleu Silvaniei ”Observator”. Interpretarea informaţiei furnizată de săpăturile de până acum, analiza combinată a asocierilor ceramicii cu piese de metal ne-a permis să plasăm evoluţia aşezării din prima epocă a fierului pe parcursul unei perioade care începe în sec. XI / X î. Hrs. şi se încheie la sf. sec. VII / începutul sec. VI î. Hrs.
Descoperirile din perioada Laténe D, Descoperirile atribuite acestei perioade au apărut aşa cum spuneam datorită faptului că traseul drumului forestier suprapunea parţial şi limita nordică a incintei dacice fortificate. În suprafaţa S2/2015, în jumătatea sa sudică, pe anumite suprafeţe a fost evidenţiat un strat de locuire dacic, foarte bine delimitat prin aspect şi textură de cel anterior din prima epocă a fierului. Aici au putut fi cercetate o serie de complexe din această perioadă. Este vorba despre locuinţe, gropi, dar mai ales despre resturile sistemului de fortificaţie alcătuit dintr-o palisadă complexă şi şanţul aferent. Palisada era amenajată aproape de buza terasei ce înconjura platoul şi avea o lăţime de circa 2,60 m. Consta dintr-un şir de gropi de stâlp, flancat de-o parte şi de alta de groapa de amplasare a unor tălpi, cu o lăţime păstrată de cel mult 0,40 m. Din zona palisadei, dar mai ales din umplutura unor gropi sau urma unor tălpi au fost recuperate fragmente ceramice dacice. Şanţul aferent palisadei descrise apare la peste 30 - 35 m mai jos de aceasta. În profil are o formă de ”V” foarte larg deschis. Măsoară la partea superioară 5,60 m, iar pe fund care este rotunjit are 0, 70 – 0,90 m. Adâncimea de la nivelul la care a fost suprins este de 1,70 m. Dimensiunile şanţului coroborate cu diferenţa de nivel de circa 1,50 – 1,70 m faţă de exteriorul palisadei făceau din acesta un obstacol greu de surmontat.
Bibliografie: