Şimleu Silvaniei | Judeţ: Sălaj | Punct: Observator | Anul: 2011
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2011
Perioade:
Preistorie; Protoistorie; Evul Mediu;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului; Hallstatt; La Tène; La Tène târziu; Epoca medievală timpurie;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive); Civil; Domestic; Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă; Aşezare fortificată; Cetate; Mormânt izolat;
Cod RAN:
| 139893.01 |
Județ:
Sălaj
Unitate administrativă:
or. Şimleu Silvaniei
Localitate:
Şimleu Silvaniei
Punct:
Observator
Localizare:
| 139893.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Pop | Horea Dionisiu | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău |
Raport:
Punctul „Observator", este situat pe platourile superioare şi în zona altitudinii maxime (596 m) a Măgurii Şimleului, complex de dealuri aflat la nord de oraşul Şimleu Silvaniei, pe malul stâng al râului Crasna.
Primele informaţii scrise despre „cercetările" unor arheologi amatori, atraşi probabil de tentaţia unor „comori" de felul celor descoperite întâmplător în zonă, sunt menţionate la sfârşitul sec. XIX. Abia după cel de-al doilea război mondial, zona reintră în atenţia cercetătorilor. Ca urmare a unor descoperiri arheologice întâmplătoare din anii 1945-1947 în punctul Uliul cel Mic, de pe complexul de dealuri Măgura Şimleului, în anul 1949 M. Moga întreprinde în zonă o serie de sondaje arheologice şi în punctul Observator. Acesta menţionează, în 1950, că materialul ceramic descoperit, aparţine perioadei dacice „dar şi barbariei respectiv epocii bronzului".
În 1978 Al. V. Matei execută, pe platoul central al Măgurii, o secţiune de verificare şi o serie de periegheze în zona întregului masiv, descoperind „fragmente ceramice lucrate cu mâna şi la roată" atribuite de autor, epocii dacice.
Începând cu anul 1994, vor fi demarate în acest punct, primele săpături arheologice sistematice, de către un colectiv de arheologi zălăuani coordonat de regretatul dr. Mircea Rusu, de la Institutul de Arheologie şi Istoria Artei din Cluj Napoca.
Până în prezent au fost efectuate 13 campanii de săpături, iar suprafaţa cercetată este de peste 2.500 mp. Celor 20 secţiuni şi 14 casete realizate până în anul 2011 li se adaugă alte două unităţi de cercetare arheologică (suprafeţe) realizate anul acesta. Pe parcursul acestor campanii au fost descoperite materiale ceramice din neolitic, complexul cultural Criş şi enolitic final, cult. Coţofeni, un complex arheologic aparţinând perioadei timpurii a epocii bronzului (mormânt de incineraţie), ceramică cu decor de tip Wietenberg atribuită perioadei mijlocii a epocii bronzului, toate acestea destul de reduse ca pondere în comparaţie cu materialul şi complexele etapelor superioare de locuire din perioada târzie a epocii bronzului, prima epocă a fierului şi perioadei dacice. Cele 11 complexe noi (7 gropi de provizii, 1 locuinţă, 1 vatră de foc, 2 de gropi de stâlp) alături de cele descoperite anterior (peste 400 de gropi din epoca bronzului, prima epocă a fierului şi dacice, 50 de locuinţe şi 40 de cuptoare şi vetre din perioadele menţionate şi două morminte) vin să completeze imaginea despre locuirile epocilor istorice mai sus menţionate.
Campania din 2011 a urmărit cercetarea Acropolei, pe latura vestică, la 12 m sud de borna cu cota maximă 596m, de unde, în anul 1994 a fost trasată S-N magistrala S1/1994. Prin trasarea S1/2011 (orientată E-V, cu lungimea de 16m şi lăţimea de 1,5m) s-a urmărit existenţa elementelor de locuire umană şi fortificarea terasei T1.
Suprafaţa S2/2011 a fost trasată perpendicular pe S1/1995 în dreptul m74-75 şi S1/2010 în dreptul m 0. Orientată V-E, lată de 1,5 m şi lungă de 11,5 m, S2/2011 a fost trasată în ideea secţionării, pe direcţia E-V, a platoului fortificat în epoca fierului, la o distanţă de 35 m sud de S1/2006, paralelă cu aceasta. Cu ajutorul sondajelor stratigrafice manuale, au fost trasate şi excavate cele două suprafeţe de cercetare (S1 şi S2/2011 totalizând 41,25 mp cercetaţi). În secţiunea S1/2011 stratigrafic nu se poate vorbi despre depuneri consistente decât în zona palisadei dacice. Sub humusul de pădure apare un start de piatră nivelată, sfărmată, cu grosimea variabilă (0,15-0,30 m). Imediat sub stratul de piatră apare roca sterilă (şist cristalin). Între m 5-8,6 a fost identificată amenajarea defensivă dacică realizată printr-o îndreptare a rocii la orizontală pe lăţimea de 2 m. În partea superioară, spre pantă, îndreptarea s-a adâncit în rocă 0,8 m. În mijlocul treptei realizate a fost descoperită o groapă de stâlp cu diametrul de 0,3 m şi adâncimea de 0,2 m.
În suprafaţa S2/2011, până la conturarea complexelor în roca sterilă, stratigrafia acestei secţiuni se aseamănă cu cea a suprafeţelor cercetate anterior (humus, strat de pământ negru gros de 0,25-0,3 m).
Toate complexele au fost înregistrate cu ajutorul fotografiei digitale şi a desenelor la scara 1:20, informaţiile mai importante relevate cu prilejul cercetărilor fiind consemnate în fişele de complex şi în jurnalul de săpătură.
Descoperirile epocii bronzului. În decursul acestei campanii nu au apărut complexe apatţînând acestei perioade ci doar materiale ceramice disparate aparţinând grupului cultural Wietenberg şi Cehăluţ.
Descoperirile primei epoci a fierului. Un număr de 5 de complexe (C7-11, vatră de foc-C7, bordei-C10, gropi de provizii-C8, 11 şi o groapă de stâlp-C9) din această perioadă au fost descoperite în suprafaţa S2 cercetată în campania din 2011. Se remarcă printre acestea un bordei (C10-cercetat parţial) în care au apărut numeroase materiale ceramice. Alte două complexe (C8 şi C11), gropi de provizii de mari dimensiuni, se remarcă prin inventarul constând în multă ceramică fragmentară. Suprafeţele ceramicii sunt tratate în maniera specifică perioadei, având culoarea neagră, lustruită la exterior şi roşie la interior. Decorul constă din caneluri dispuse vertical pe corpul vasului, pornind din zona gâtului. Pe partea interioară a buzei evazate a vasului şi pe gât, apar caneluri orizontale dispuse în cercuri concentrice.
Materialul ceramic descoperit în complxe, alături de piesele speciale din ceramică (jetoane, talismane), completează imaginea pe care o avem despre orizontul de locuire din prima epocă a fierului ce ţin de cultura Gáva.
Descoperirile din a doua epocă a fierului-perioada dacică. Sunt 7 de complexe (C1-6 şi C3/2010) grupate în primii 3,5 m în S2. Majoritatea complexelor au un inventar banal constând în caramică fragmentară şi puţine piese din fier.
În general complexele dacice sunt reprezentate de gropi de provizii, devenite menajere în urma deteriorării în timp. Cu toate acestea unele conţin fragmente ceramice, dar şi piese din metal şi ustensile din lut şi piatră mai mult sau mai puţin întregibile. Pe lângă fragmentele ceramice dacice, au fost descoperite şi fragmente de fusaiole, jetoane, ceramică celtică pictată, o cute din gresie şi o verigă din fier.
Materialele dacice descoperite sprijină datările anterioare care încadrează situl dacic de la Observator în intervalul sf. sec. II-I a.Chr.
În campania anului 2010 a fost investigată o suprafaţă de cca. 41,25 mp fiind descoperite şi cercetate 11 noi complexe arheologice, 5 primei epoci a fierului, 6 perioadei dacice. Din punct de vedere funcţional au fost descoperite 7 gropi de provizii şi cu resturi menajere, o locuinţă, o vatră de foc şi 2 de gropi de stâlpi.
Cercetarea acestui an completează imaginea habitatului uman din zona fortificată învecinată "acropolei" pentru două din perioadele reprezentate mai consistent la Şimleu Silvaniei-Observator, prima epocă a fierului-Hallstatt şi cea de-a două epocă a fierului La Tène, dar şi aduce noi elemente privind fortificarea platoului superior în epoca dacică clasică. [Horea Pop]