Şimleu Silvaniei | Judeţ: Sălaj | Punct: Observator | Anul: 2010
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2010
Perioade:
Preistorie; Protoistorie; Evul Mediu;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului; Hallstatt; La Tène; La Tène târziu; Epoca medievală timpurie; Evul Mediu;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive); Civil; Domestic; Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă; Aşezare fortificată; Cetate; Descoperire funerară; Necropolă;
Cod RAN:
| 139893.01 |
Județ:
Sălaj
Unitate administrativă:
or. Şimleu Silvaniei
Localitate:
Şimleu Silvaniei
Punct:
Observator
Localizare:
| 139893.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Pop | Horea Dionisiu | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău |
Raport:
Punctul „Observator”, este situat pe platourile superioare şi în zona altitudinii maxime (596 m) a Măgurii Şimleului, complex de dealuri aflat la N de oraşul Şimleu Silvaniei, pe malul stâng al râului Crasna
Ca urmare a unor descoperiri arheologice întâmplătoare din anii 1945-1947 de pe dealul Măgura Şimleului (mai multe piese din argint, bronz şi fier, împreună cu 33 de monede republicane romane şi fragmente ceramice), în anul 1949 M. Moga întreprinde în zonă o serie de sondaje arheologice în punctele „Uliu cel Mic” (Kiskeselyü) şi „Observator”. Cu prilejul cercetărilor din acest ultim punct (5 sondaje arheologice efectuate în apropierea punctului trigonometric cu cota 596), M. Moga menţionează în 1950, că materialul ceramic descoperit, aparţine perioadei dacice „dar şi barbariei respectiv epocii bronzului”. În 1978 Al. V. Matei execută, pe platoul central al Măgurii, o secţiune de verificare şi o serie de periegheze în zona întregului masiv, descoperind „fragmente ceramice lucrate cu mâna şi la roată” atribuite de autor, epocii dacice. Începând cu anul 1994, vor fi demarate în acest punct, primele săpături arheologice sistematice, de către un colectiv coordonat de regretatul dr. Mircea Rusu, de la Institutul de Arheologie şi Istoria Artei din Cluj Napoca. Până în prezent au fost efectuate 12 campanii de săpături, iar suprafaţa cercetată este de peste 2000 m2. Celor 17 secţiuni şi 14 casete realizate până în anul 2009 li se adaugă alte două unităţi de cercetare arheologică (suprafeţe) realizate anul acesta. Pe parcursul acestor campanii au fost descoperite materiale ceramice din neolitic, complexul cultural Criş şi eneolitic final, cultura Coţofeni, un complex arheologic aparţinând perioadei timpurii a epocii bronzului (mormânt de incineraţie), ceramică cu decor de tip Wietenberg atribuită perioadei mijlocii a epocii bronzului, toate acestea destul de reduse ca pondere în comparaţie cu materialul şi complexele etapelor superioare de locuire din perioada târzie a epocii bronzului, prima epocă a fierului şi perioadei dacice. 100 de complexe noi (68 gropi de provizii şi rituale, 6 locuinţe, 2 cuptoare, o vatră de foc, 3 tălpi de locuinţe?, 20 de gropi de stâlp) alături de cele descoperite anterior (309 de gropi din epoca bronzului, prima epocă a fierului şi dacice, 43 de locuinţe şi 37 de cuptoare şi vetre din perioadele menţionate şi două morminte) vin să completeze imaginea despre locuirile epocilor istorice mai sus menţionate.
Campania din 2010 a urmărit finalizarea cercetării zonei rămase libere între casetele din anul 2008 şi secţiunea magistrală S1/2006 din zona platoului central, dar şi completarea imaginii arheologice la V de magistrala S1/1994 între m. 75-95. Cronologic vorbind au fost descoperite 19 complexe care nu se pot încadra precis în vreo epocă (în general gropile de stâlp), 13 gropi din epoca bronzului, 45 complexe din epoca fierului şi 25 de complexe dacice (sec. I a.Chr.). În S1/2010 au fost descoperite 44 de complexe, iar în S2/2010 restul de 56 de complexe arheologice. Cu ajutorul sondajelor stratigrafice manuale, au fost trasate şi excavate, două suprafeţe de cercetare (S1 şi S2/2010 totalizând 118,75 m2 cercetaţi). S1/2010 a fost trasată paralel cu S1/1994, la 0,5 m V de aceasta, în dreptul m. 75-95. Suprafaţa are lungimea de 20 m şi lăţimea de 2 m (suprafaţa cercetată de 40 m2), orientată S - N. În acestea secţiune, coloana stratigrafică este aproape identică, sub humusul de pădure apărând un start de pământ negru, cu grosimea variabilă (0,15 – 0,30 m). Imediat sub stratul de culoare neagră apar complexele din bronzul târziu, prima epocă a fierului şi din perioada dacică. În zona nordică a platoului, paralel cu S1/2006, la 0,50 m N de aceasta, a fost trasată S2/2010, cu dimensiunile de 4,5 x 17,5 m (suprafaţa cercetată de 78,75 m2), orientată E - V. Până la conturarea complexelor în roca sterilă, stratigrafia acestei secţiuni se aseamănă cu cea a suprafeţelor cercetate anterior în anul 2008 şi 2006 (humus şi strat de pământ negru), apărând şi un strat de pământ ce culoare brună, cu compoziţie pietroasă doar în profilul nordic al excavaţiei, sol provenit la săparea unui masiv tranşeu mai la nord. Toate complexele au fost înregistrate cu ajutorul fotografiei digitale şi a desenelor la scara 1:20, informaţiile mai importante relevate cu prilejul cercetărilor fiind consemnate în fişele de complex şi în jurnalul de săpătură.
În decursul acestei campanii au fost cercetate 13 complexe aparţinând acestei perioade. Este vorba despre gropi dintre care se remarcă C13, C27 cu vase sparte în arsură neagră, sau chiar grâu carbonizat (C27). În alte gropi apar vase sparte pe loc, căni, străchini (C33, C48 şi C63), iar în altele, pe lângă ceramica fragmentară, pastile din bronz (C27, C57/2) sau o lingură din lut (C70).
Pe baza materialelor arheologice, complexele de mai sus aparţin primelor două etape din bronzul târziu, mai precis grupului cultural Cehăluţ.
Descoperirile primei epoci a fierului
Un număr de 45 de complexe din această perioadă au fost descoperite în suprafeţele cercetate în campania din 2010. Se remarcă printre acestea un bordei (C41 - cercetat parţial) în care au apărut o fusaiolă plată şi 8 jetoane ceramice. Un alt complex (C83), o groapă de provizii de mari dimensiuni, se remarcă prin inventarul constând în multă ceramică fragmentară, dar mai ales prin două vase întregibile de dimensiuni medii. Suprafeţele ceramicii sunt tratate în maniera specifică perioadei, având culoarea neagră, lustruită la exterior şi roşie la interior. Decorul constă din caneluri dispuse vertical pe corpul vasului, pornind din zona gâtului. Pe partea interioară a buzei evazate a vasului şi pe gât, apar caneluri orizontale dispuse în cercuri concentrice. Astfel de vase, sparte pe loc şi cu un decor similar, au fost descoperite şi în alte gropi.
In complexul C71 (groapă de provizii transformată în groapă menajeră) a fost descoperită o cantitate impresionantă de ceramică fragmentară, printre care şi un talisman oval din piatră şi un inel plurispiralic din sârmă de bronz. Idoli din lut au mai apărut şi în strat, iar în complexe doar în C3 - dacic, C52, C61). O piesă insolită o reprezintă un “jeton” cu margini crestate şi împunsături pe una din feţe (C77). O altă piesă importantă este un tipar fragmentar în care se turnau probabil brăţări sau aplici de centură (C29). Piese din bronz au apărut în gropi şi sunt reprezentate de table sau pastile din bronz (complexele C2, C7, C10), ace întregi sau fragmentare (complexele C1, C2, C14/1) şi o seceră fragmentară din bronz (complexul C20).
Materialul ceramic descoperit în complexe, alături de piesele din bronz, completează imaginea pe care o avem despre orizontul de locuire din prima epocă a fierului ce ţin de cultura Gáva.
Descoperirile din a doua epocă a fierului - perioada dacică. Sunt 25 de complexe grupate în suprafeţele cercetate, în special în S2. Majoritatea complexelor au un inventar banal constând în ceramică fragmentară (C68 însă cu un urcior întregibil lucrat la roată) sau mici fragmente de tablă din bronz ori alte fragmente de piese din fier (C46, C68, C68/1, C84).
În general complexele dacice sunt reprezentate de gropi de provizii, devenite menajere în urma deteriorării în timp. Cu toate acestea unele conţin fragmente ceramice, dar şi piese din metal şi ustensile din lut şi piatră mai mult sau mai puţin întregibile. În C32 (groapă) au fost descoperite un fragment de cuţit din fier şi o seceră întreagă, de asemenea din fier. În C45 (groapă) au fost descoperite, pe lângă ceramica întregibilă, verigi din bronz şi fier, un străpungător din fier. C54 (groapă) conţinea o oală mică întregibilă, două fibule (din fier şi bronz), 2 fragmente de ac din bronz, răşină bituminoasă şi pâine carbonizată. Groapa C64 conţinea şi o căţuie cu o toartă şi o fibulă din fier cu acul dispărut în vechime. În groapa C80 (cercetată parţial în anul 1995 cu numele de G51/1995) au fost descoperite fragmente de la o oală mică, o căţuie şi fragmente ceramice celtice pictate, dar şi un pinten din fier. Într-o altă groapă (C81), pe lângă fragmentele ceramice dacice, au fost descoperite şi fragmente de fusaiole, 3 jetoane, ceramică celtică pictată, o cute din gresie şi o verigă din fier.
Demne de semnalat sunt şi cuptoarele menajere descoperite în S2/2010 (C43 şi C50) dintre care unul având bolta aproape intactă (C43 deservit de groapa C42), celălalt cu bolta prăbuşită din vechime (C50 deservit de groapa C49). Gropile care deserveau aceste cuptoare conţineau un interesant material arheologic. În C49 au fost descoperite un posibil punctator din bronz şi un vas în miniatură. Groapa C42 conţinea pe fund un strat de arsură provenit din curăţirea cuptorului C43, dar în jumătatea superioară a complexului au fost descoperite două vase modelate cu mâna, o fructieră mică fără talpă şi o oală cu arsură neagră în conţinut. Pe lângă veselă au fost descoperite şi piese din fier (o cataramă) şi bronz (50 verigi şi 5 ţinte de curea şi două aplici pătrate şi una circulară din tablă), dar şi fragmente de pâine carbonizată.
Locuinţele (C4, C40/1, 68/1) surprinse parţial în cele două suprafeţe cercetate alături de o construcţie pe tălpi asupra cărei funcţiuni nu ne putem pronunţa încă (C55, C56 descoperite parţial şi în anul 2008) sunt puţin adâncite (max. 0,5 m) şi descriu planuri posibil patrulatere.
Dintre acestea doar C40/1 are structură de rezistenţă constând din stâlpi masivi, dar şi instalaţie de foc (C62) pe pat de ceramică. Şi inventarul acesteia consta din ceramică dacică întregibilă (printre care o oală mică), un fund de creuzet şi un fragment de oglindă din bronz.
Materialele dacice descoperite sprijină datările anterioare care încadrează situl dacic de la Observator în intervalul sf. sec. II-I a.Chr.
Suprafaţa cercetată este de 118,75 m2.
În campania anului 2010 a fost investigată o suprafaţă de cca. 120 m2 fiind descoperite şi cercetate 100 de complexe arheologice, dintre care 13 aparţinând epocii bronzului, 45 primei epoci a fierului, 25 perioadei dacice,19 având o datare incertă. Din punct de vedere funcţional au fost descoperite 68 de gropi rituale, de provizii şi cu resturi menajere, 6 locuinţe, trei tălpi, o vatră de foc, două cuptoare menajere şi 20 de gropi de stâlpi. Cercetarea acestui an completează substanţial imaginea habitatului uman din zona fortificată învecinată “acropolei” pentru toate cele trei perioadele reprezentate mai consistent la Şimleu Silvaniei-Observator, epoca bronzului târziu, prima epocă a fierului - Hallstatt şi cea de-a două epocă a fierului Latène. [Horea Pop]
Bibliografie: