Şimleu Silvaniei | Judeţ: Sălaj | Punct: Observator | Anul: 2008
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2008
Perioade:
Preistorie; Protoistorie; Evul Mediu;
Epoci:
Epoca bronzului; Hallstatt; La Tène; La Tène târziu; Epoca medievală timpurie;
Categorie:
Domestic;
Tipuri de sit:
Aşezare fortificată;
Cod RAN:
| 139893.01 |
Județ:
Sălaj
Unitate administrativă:
or. Şimleu Silvaniei
Localitate:
Şimleu Silvaniei
Punct:
Observator
Localizare:
| 139893.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Sana | Daniel Vasile | participant | Direcţia Judeţeană pentru Cultură Sălaj |
| Marchiş | Ioana | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş, Baia Mare |
| Pop | Horea Dionisiu | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău |
| Culic | Vasile Daniel | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
Raport:
Punctul „Observator”, este situat pe platourile superioare şi în zona altitudinii maxime (596 m) a Măgurii Şimleului, complex de dealuri aflat la N de oraşul Şimleu Silvaniei, judeţul Sălaj.
Campania din 2008 a urmărit finalizarea cercetării zonei rămase libere între casetele C1-C3/2006 din zona platoului central şi continuarea excavaţiilor arheologice la S de acestea, spre interiorul acestui platou.
Descoperirile epocii bronzului. În decursul acestei campanii au fost cercetate cinci complexe aparţinând acestei perioade. Este vorba despre gropile C 19, C 20, C 31, C 36 şi vatra C 34. Demne de consemnat sunt inventarele gropilor C 19 şi C 31, unde apar fragmente mari de vase (ceşti şi străchini) întregibile.
C 19, surprinsă în S3/2008, cu o adâncime păstrată de cca. 0,30 m şi un diametru de 1 m, taie complexul C 20. În umplutura sa formată din pământ negru-cenuşos, cu bucăţi mici de cărbune şi piatră, au fost descoperite mai multe fragmente dintr-o strachină cu buza evazată, decorată cu proeminenţe sub care erau dispuse caneluri semicirculare, alături de fragmente de ceşti şi material ceramic rulat.
Groapa C 31, surprinsă de asemenea în S 3/2008, avea o umplutură de pământ cenuşiu cu consistenţă lutoasă. Ca inventar am remarcat mai multe fragmente dintr-o strachină de tipul celei descrise anterior alături de bucăţi mici de chirpici.
Pe baza materialelor arheologice, complexele de mai sus pot fi atribuite grupului cultural Cehăluţ.
Descoperirile primei epoci a fierului. Un număr de cca. 20 de complexe din această perioadă au fost descoperite în aproape toate suprafeţele cercetate în campania din 2008. Se remarcă printre acestea un bordei de dimensiuni reduse (C 18) şi o locuinţă parţial adâncită (C 25), o amenajare cu două vetre (C 45 - probabil un şopron), o anexă gospodărească (C 47), gropile C 8, C 16, C 13, C 22, C 27, C 51 şi vatra C 34.
Complexul C 18, este un bordei cu un diametru ce depăşeşte cu puţin 2 m, adâncindu-se în roca locală sterilă cca. 0,90 m. Într-o uşoară alveolare din partea sudică avea unul sau mai multe vase bitronconice de mari dimensiuni, sparte pe loc. Suprafeţele ceramicii sunt tratate în maniera specifică perioadei, având culoarea neagră, lustruită, la exterior şi roşie la interior. Decorul constă din caneluri dispuse vertical pe corpul vasului, pornind din zona gâtului. Din loc în loc sunt intercalate creste în relief. Pe partea interioară a buzei evazate a vasului şi pe gât, apar caneluri orizontale dispuse în cercuri concentrice. Astfel de vase, sparte pe loc şi cu un decor similar, au fost descoperite şi în gropile C 8, C 22, C 27 şi C 51.
Complexul C 25 este o locuinţă ce se adânceşte cca. 0,40 m în roca locală. Are forma ovală (cca. 2,8 x 3,4 m), fiind tăiat în partea sud-estică de groapa C 27 şi de cuptorul dacic cu groapă de deservire C 26. În umplutura sa au apărut numeroase fragmente ceramice.
Complexul C 45, descoperit în S 6/2008 sub forma unui strat consistent de cenuşă de cca. 0,10 m, cu dimensiunile surprinse 2 x 3 m, suprapunea două vetre de foc şi avea în partea de Nvest o groapă de stâlp plină cu cărbune, iar la N şi spre SE trei gropi de mici dimensiuni atât ca adâncime cât şi ca diametru. Din zonă au apărut puţine fragmente ceramice.
Se cuvine să mai amintim aici un fragment din corpul unei fibule, descoperit în groapa C 13 şi un ac de fibulă din groapa C 16, alături de o însemnată cantitate de ceramică şi oase de animale recuperate din groapa C 56.
Materialul ceramic descoperit în complexele C 8, C 22, C 27 şi C 51, alături de fragmentul de fibulă din groapa C 13, completează imaginea pe care o avem despre orizontul timpuriu de locuire din prima epocă a fierului. Toate acestea, alături de fragmentele de vas cu proeminenţe hipertrofiate din groapa G 25/1995 şi fragmentele unui vas asemănător descoperit în S1/2006, elemente ce ţin de etapa timpurie a culturii Gáva, certifică existenţa unui astfel de orizont cronologic, până acum doar intuit şi jalonează pe orizontală, nucleul iniţial al locuirii din această perioadă ce părea să nu depăşească marginea nordică a platoului central.
Descoperirile din a doua epocă a fierului – perioada dacică. Sunt cele mai numeroase descoperiri din această campanie însumând cca. 30 de complexe, grupate în toate suprafeţele cercetate.
Demne de semnalat sunt cele trei cuptoare menajere descoperite în S 2/2008 şi în S 5/2008, dintre care două având bolta intactă (C 26, C 28) şi unul cu bolta prăbuşită din vechime (C 41), toate având gropi cu resturi menajere pe partea vestică şi deschiderea/gura cuptorului, pe această parte. Mai menţionăm groapa C 40 cu un bogat şi interesant material ceramic lucrat la roată, groapa C 48, pe fundul căreia au apărut grupate, mai multe fragmente de vase de tip sac, groapa C 38 cu numeroase jetoane confecţionate din pereţii unor vase ceramice şi două locuinţe surprinse parţial (C1/2006 şi C 61), alături de o construcţie pe tălpi asupra cărei funcţiuni nu ne putem pronunţa încă (C 52, C 53, C 55).
De asemenea, mai amintim aici un cleşte de orfevrărie, păstrat intact, cu o lungime de cca. 25 cm, avea braţele terminate sub forma unor protuberanţe şi gura îndoită sub forma unui cioc, descoperit în groapa C 44 din inventarul căreia mai făcea parte şi o cute de gresie. Tot în rândul descoperirilor importante se adaugă şi un fragment dintr-o fibulă-linguriţă, din argint, descoperit în zona complexului C 43 şi o fibulă întreagă din bronz, cu coardă exterioară ce provine din groapa C 37. Fibula cu coardă exterioară se datează în al doilea şi al treilea sfert al sec. I a. Chr., în timp ce fibulele-linguriţă se datează la sfârşitul sec. I a.Chr. şi în prima jumătate a sec. I p.Chr.
Cu ajutorul sondajelor stratigrafice manuale, au fost trasate şi excavate, şase suprafeţe de cercetare (S1- S6/2008). Cinci dintre acestea (S1-S3 şi S5-S6), cu dimensiunile de 6 x 4 m, au fost trasate la limita nordică a platoului central, în continuarea suprafeţelor cercetate în anii anteriori. În toate acestea, coloana stratigrafică este aproape identică, sub humusul de pădure apărând un start de pământ negru, cu grosimea variabilă (0,15 – 0,30 m) şi din loc în loc, un strat de pământ brun, pietros, gros de cca. 0,10 – 0,30 m. Imediat sub stratul de culoare neagră apar complexele din bronzul târziu, prima epocă a fierului şi din perioada dacică.
În zona vestică a platoului, paralel cu S1/2006, la 0,70 m de aceasta, a fost trasată S4/2008, cu dimensiunile de 6 x 1,5 m. La capătul sud-estic al acestei unităţi de cercetare a fost extinsă suprafaţa înspre S1/2006, pentru a permite golirea integrală a complexului C49/2006. Cercetarea acestei secţiuni s-a oprit pe stratul de nivelare cu rocă sfărmată din perioada dacică, urmând, sperăm noi, ca într-o campanie viitoare să lărgim această secţiune şi să o prelungim spre vest, pe pantă, pentru a putea lămurii problemele ridicate de amenajarea din piatră legată cu lut surprinsă în S1/2006.
Până la adâncimea cercetată, stratigrafia acestei secţiuni se aseamănă cu cea a suprafeţelor menţionate anterior (humus şi strat de pământ negru), excepţie făcând lipsa acelui strat de pământ ce culoare brună, cu compoziţie pietroasă. Toate aceste se opresc pe o nivelare cu micaşist local în care se adâncesc complexele dacice descoperite.
Toate complexele au fost înregistrate cu ajutorul fotografiei digitale şi a desenelor la scara 1:20, informaţiile mai importante relevate cu prilejul cercetărilor fiind consemnate în fişele de complex şi în jurnalul de săpătură.
Pe viitor se intenţionează continuarea cercetărilor spre interiorul platoului central şi lămurirea situaţiei constatate în anul 2006, în secţiunea S1, între m. 31-36. Aici a apărut o amenajare cu piatră locală, prinsă cu lut la adâncimea de 2,3-2,4 m, ce părea să facă parte dintr-un „zid de sprijin” a marginii terasei, fie de emplectonul unei palisade ridicate la limita platoului. Toate acestea aparţineau sfârşitului epocii bronzului, perioadă în care pentru zona în discuţie, nu se cunosc fortificaţii. [Horea Pop, Daniel Vasile Sana]