Şimleu Silvaniei | Judeţ: Sălaj | Punct: Cetate | Anul: 2008
CC BY-SA 4.0 Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Ardeleanu | Marius Vasile | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş, Baia Mare |
| Marchiş | Ioana | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş, Baia Mare |
| Pop | Horea Dionisiu | responsabil | Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău |
Raport:
În campania 2003 s-a constatat că atelierul metalurgic cercetat în anii 1994-1995, 1997 nu mai continuă spre S. Terasa T2 a fost suprapusă de elemente periferice vestice ale unei alte terase amenajate de daci (T4) la est de T2, la o cotă superioară, datată cu ajutorul unei fibule puternic profilate cu portagrafa ajurată, de tip occidental, descoperită în umplutura ei, în al treilea sfert al sec. I p.Chr. Pe terasa respectivă a fost descoperită o locuinţă dacică surprinsă parţial la m 6-11, dotată cu o groapă de provizii tronconică (G43). În anul 1997 la est de terasa T2 au fost descoperiţi izolat 4 denari republicani pe panta nordică a şeii la extremitatea nordică a valului dacic din ultima fază de locuire. Cercetarea din anul 2008 a vizat atât dezvelirea locuinţei surprinsă în anul 2003, cât şi recuperarea altor piese monetare din zona unde apăruseră cele 4 monede izolate.
Cu altitudinea maximă de 372 m şi o diferenţă de nivel de 170 m, dominând valea Crasnei, dealul Cetate este legat de restul Măgurii printr-o şa lungă de 100 m, lată de 30 şi se prezintă ca un mamelon tronconic, platoul său superior, de formă ovală, având diametrele de 30 - 40 m. Atenţia colectivului de arheologi s-a concentrat, începând cu anul 1992, atât asupra platoului superior cât şi asupra teraselor situate mai jos sau a şeii de legătură descrise anterior. A fost cercetată sistematic o suprafaţă de peste 1.200 m2, reprezentând doar o parte din situl arheologic delimitat prin periegheze. Fortificaţia şi locuirea de pe Cetate se constituie a fi acropola aşezării civile situate semicircular la baza dealului.
În campania anului 2008 au fost trasate 8 unităţi de cercetare (S1=6 x 5 m; S2=6 x 3 m; S3=4 x 2,5 m; S4=4 x 2,3 m; S5=5 x 1,8 m; S6=5 x 4 m; S7=6 x 5 m; S8=9 x 2 m) prin care a fost investigată sistematic o suprafaţă de 144,2 mp. Prin S1, S2, S6, S7 şi S8 s-a verificat panta nordică a şeii de legătură pentru a se recupera eventualele monede romane împrăştiate provenite dintr-un tezaur rulat probabil de daci la amenajarea valului din ultima fază de fortificare. În urma acestor investigaţii numărul pieselor monetare a ajuns la 19, dintre care unele sunt replici realizate prin turnare. Pe lângă monede au fost descoperite şi fragmente ceramice dacice, piese din fier (cuie, cuţite, scoabe etc.) şi bronz (fibule întregi sau fragmentare, pandantive, sârme, table, fragmente de oglindă, brăţări fragmentare). Deşi a fost cercetată o suprafaţă de 116mp cercetările vor trebui extinse pentru a fi siguri că vor fi recuperate toate piesele monetare ce aparţin de cel de-al doilea tezaur descoperit pe dealul Cetate.
Prin trasarea suprafeţelor S3-5 s-a intenţionat dezvelirea locuinţei identificată în anul 2003 la S de terasa T2, în buza şeii de legătură. Urme ale acestui complex de locuire au apărut doar în S3 şi S4, trasate la est de S1/2003. În S5, trasată la V de S1/2003 nu au apărut complexe arheologice. Locuinţa cercetată (Complex C5) a fost surprinsă în S3 printr-o podea din lut care pare mai degrabă o anexă, sau o altă încăpere (Complex C5/1). O astfel de podea a fost surprinsă fragmentar în S4 unde ne aşteptam să descoperim jumătatea estică a complexului C5. Locuinţa avea probabil un plan oval (cu diametrele de 3x5m), structura de rezistenţă a acesteia, realizată din pari, fiind surprinsă doar la S. Pe această latură, în special, au fost descoperite o serie de cel puţin 7-8 recipiente ceramice, majoritatea confecţionate la roată, prăbuşite probabil de pe o poliţă, la incendierea construcţiei. Formele ceramice cuprind aproape toate categoriile cunoscute în repertoriul ceramicii dacice din sec. I p.Chr. (fructiere, cupe cu picior, kantharoi de tip celtic şi grecesc, boluri, castroane, căni) fiind confecţionate din pastă fină arsă inoxidant.
Cercetarea anului 2008 a îmbogăţit cunoştinţele despre amenajările dealului în epocă dacică şi a ridicat la 11 numărul tezaurelor dacice descoperite la Şimleu Silvaniei. Cercetarea complexului C5 aduce precizări importante privind inventarul unei locuinţe, date despre posibile "servicii de masă" şi planimetria unor astfel de construcţii. [Horea Pop]