Şimleu Silvaniei | Judeţ: Sălaj | Anul: 2013
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2013
Perioade:
Preistorie; Antichitate; Evul Mediu;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului; Epoca romană târzie; Epoca medievală târzie;
Categorie:
Domestic; Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă; Necropolă;
Cod RAN:
| 139893.14 |
Județ:
Sălaj
Unitate administrativă:
Oraş Şimleu Silvaniei
Localitate:
Şimleu Silvaniei
Localizare:
| 139893.14 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Pop | Horea | responsabil | Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău |
Raport:
Total finanţare: 783 lei
Zona afectată de proiectul investiţional „Construire casă familială, anexă gospodărească, îngrădire proprietate” din Şimleu Silvaniei are un potenţial arheologic deosebit eşalonat pe cel puţin
4 epoci istorice. Unele suprafeţe din cadrul întregului perimetru construibil au fost compromise de lucrări edilitare anterioare. Au fost descoperite 2 de complexe arheologice cu un relativ bogat material arheologic (ceramică neolitică).
Istoricul cercetărilor
Situl a fost identificat în urma unor cercetări de teren (1996), dar a fost cercetat ocazional prin periegheze repetate (1998, 2000-2003,
2005-2007) şi cercetări arheologice preventive (2009) ocazionate de construcţia unei pensiuni, prilej cu care s-a constatat complexitatea stratigrafiei sitului.
Campania anului 2013
Situl se află amplasat pe terasa a doua neinundabilă a râului Crasna, la circa 150 m sud de cursul acestuia. Terasa este la o altitudine de 205-208 m faţă de nivelul mării, pe malul stâng al văii. Zona este plată, intinsă, uşor de amenajat în vederea ridicării unor construcţii de locuit. Aspectul geomorfologic face din această terasă cel mai favorabil loc pentru amenajarea unor astfel de construcţii. Peste valea Crasnei se ridică impozanta Magură a Şimleului unde locuitorii din toate epocile găseau refugiu în fortificaţiile ridicate pe vârfuri, sau în pădurile din jur. Au fost trasate 4 unităţi de cercetare (S1-4) fiind excavaţi 250 mp afectaţi de proiectul investiţional. În suprafeţele S 2-4 nu au apărut complexe arheologice. Materiale arheologice din nivel au apărut în mai toate suprafeţele trasate, dar număr extrem de mic, ceea ce sugerează că ne aflăm la periferia sitului arheologic.
Pentru degajarea molozului şi a umpluturilor moderne care suprapuneau nivelele arheologice au fost utilizate mijloace mecanice de decapare. La -1m adâncime a început să patrundă apa din pânza freatică, ceea ce a îngreunat mult cercetarea arheologică.
Din punct de vedere stratigrafic situaţia sitului este simplă. În toate suprafeţele excavate se observă aceeaşi succesiune cu mici excepţii privind grosimea straturilor: În cele 4 suprafeţe trasate, din punct de vedere stratigrafic, a fost constatată următoarea situaţie:
a. -0,00 m - 0,30 m - humus cu moloz recent
b. -0,30 m -1,00 m - sol maroniu cu puţini pigmenţi arheologici c. -0,1 m - argilă galbenă sterilă
Complexul C1: Tip complex: groapă menajeră. Locaţie: S1, conturat la -1,3 m (Anexa 4, fig. 13-15). Formă circulară cu baza la
-1,5m, surprins înspre profilul sudic. Diametrul 0,8m. Elemente de inventar: fragmente ceramice neolitice. Datarea complexului: neolitic faza II Pericei-Suplac.
Complexul C2: Tip complex: Groapă de provizii. Locaţie: S1- profil sudic, Conturat la -1,3 m (Anexa 4, fig. 16). Diametrul la gură, surprins, de 0,75 m, iar la bază de 1,3 m. Adâncimea complexului de 0,65 m. Elemente de inventar: ceramică neolitică. Datarea complexului: neolitic faza II Pericei-Suplac.
Cercetările de la Şimleu de pe strada Oaşului nr. 1, deşi de mică anvergură, desfăşurate într-un timp scurt, au evidenţiat, încă o dată, faptul că spaţiul cuprins între această stradă şi străzile G. Bariţiu şi T. Vladimirescu este unul cu un potenţial arheologic deosebit. Cercetările arheologice sau descoperirile întâmplătoare recente au indicat existenţa pe malul drept al Crasnei a unui sit de mari dimensiuni, cu o locuire care începe prin manifestări de genul Zau-Lumea Nouă, continuă cu descoperiri de tip Suplac II, Bodrogkerstur, epoca bronzului, epoca romană şi evul mediu. Cele două complexe identificate în punctul strada Oaşului nr. 1, aflate probabil la periferia sitului neolitic, prin materialul ceramic identificat se atribuie descoperilor de tip Suplacu de Bacău/Porţ-Corău II, fiind un sit intermediar între cel de la Pericei-Keller Tag şi cel de la Porţ/ Suplacu de Barcău, iar în datare absolută între 4900-4700 î.Chr.
În contextul cercetărilor efectuate anterior şi acum putem concluziona că la Şimleu Silvaniei, strada Oaşului nr. 1 şi în jur, exista o aşezare nefortificată neolitică cu două faze de locuire şi o a treia fază caracterizată prin înmormântări cu depunerea defuncţilor chirciţi, pe o parte, şi cu inventar funerar compus din vase cu ofrande. În cazul de faţă cele două complexe identificate în punctul strada Oaşului nr. 1, aflate probabil la periferia sitului neolitic, prin materialul ceramic identificat se atribuie descoperilor de tip Suplacu de Bacău/ Porţ-Corău II, fiind un sit intermediar între cel de la Pericei-Keller Tag şi cel de la Porţ/Suplacu de Barcău, iar în datare absolută între 4900-
4700 î.Chr.
Următoarea locuire civilă, din spaţiul investigat, se datează în epoca bronzului, care pare să se dividă în două etape principale: locuirea din Bronzul Mijlociu (cultura Wiettenberg) şi următoarea din Bronzul Târziu (grupul Cehăluţ). Până în epoca romană nu mai sunt sesizate elemente de locuire, acestea fiind cunoscute în imediata apropiere a Măgurii Şimleuluii şi pe înălţimile acesteia. În epoca romană, datorită controlului militar exercitat de către romani dinspre limesul meseşan, aşezările dacilor liberi şi ai altor „barbari” au fost amplasate în zonele de şes, mai uşor de supravegheat. Este şi cazul aşezării dacice din epoca romană de la Şimleu Silvaniei, amplasată între străzile T. Vladimirescu – Oaşului –G .Coşbuc - Horea, pe malul văii râului Crasna.
Deşi au fost descoperite sporadic fragmente ceramice medievale târzii (sec. 14-16), anul acesta, în punctul cercetat, nu au fost descoperite complexe arheologice. Putem însă presupune că târgul medieval, corespondent curţii nobiliare fortificate a familiei Bathory, era amplasat de-o parte şi de alta a râului Crasna, pe actualele străzi T. Vladimirescu (de pe malul stâng) şi S. Bărnuţiu (de pe malul drept), în amonte de conul de dejecţie pe care a fost ridicat castelul fortificat. Aceiaşi organizare a existat şi în perioada de sfârşit a evului mediu, la finalul perioadei de funcţionare a castelului fortificat.
Terasa a doua a Crasnei, mai precis spaţiul delimitat de străzile T. Vladimirescu-Oaşului-G.Coşbuc-Horea, constituie zona optimă de locuire umană deschisă din perimetrul Şimleului, iar stratigrafia complexă şi profundă este pe deplin explicabilă. Cei 2,5-3,0m de stratigrafie impresionantă, în anumite sectoare, oferă sitului un potenţial arheologic şi istoric deosebit care pot completa în mod fericit imaginea deja conturată privind habitatul uman din arealul Măgurii Şimleului.