Şimian | Judeţ: Bihor | Punct: Groapa cu lut (Sárgaföldes gödör) | Anul: 2006
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2006
Perioade:
Evul Mediu;
Epoci:
Epoca migraţiilor;
Categorie:
Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Necropolă plană;
Cod RAN:
| 31342.05 |
Județ:
Bihor
Unitate administrativă:
Şimian
Localitate:
Şimian
Punct:
Groapa cu lut (Sárgaföldes gödör)
Localizare:
| 31342.05 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Bulzan | Sorin | participant | Muzeul Ţării Crişurilor, Oradea |
| Ciorbă | Alexandru | participant | Muzeul Ţării Crişurilor, Oradea |
Raport:
În luna noiembrie lucrările de exploatare a argilei pentru uz local din zona sitului arheologic au avut o amploare neobişnuită, astfel că din săpăturile sătenilor ne-au fost semnalate un castron şi o fibulă ce ar putea proveni dintr-un mormânt. Acesta a fost şi motivul cererii pentru acordarea autorizaţiei de săpătură preventivă.
Staţiunea de la “Groapa cu lut” este cunoscută în literatura arheologică începând cu anii 30 ai sec. XX, dar până acum nu au existat cercetări sistematice. De aici provin numeroase fragmente ceramice aparţinând primei epoci a fierului şi câteva morminte atribuite gepizilor. Din păcate, excavările pentru obţinerea lutului sunt permanente, astfel că cercetările preventive vor trebui să dobândească un caracter sistematic.
În cele două secţiuni trasate în malul gropii de lut stratigrafia este simplă. Până la 0,38 m apare pământul negru deranjat de arături şi lucrări de excavare moderne. Obiecte recente au apărut până la 0,48 m ad. unde se conturează clar lutul virgin. Ipoteza privind existenţa unei necropole a fost confirmată la acest nivel prin conturarea a două gropi aparţinând unor morminte de inhumaţie.
Primul dintre acestea a fost deranjat, astfel că oasele descoperite pe fundul gropii nu se mai aflau în poziţie anatomică. Observaţia este susţinută şi de răspândirea celor 29 de mărgele din calcedoniu şi chihlimbar în aproape toată umplutura gropii. Totuşi cele mai multe au apărut într-o rază de 0,20 m în partea sud-vestică a complexului. În capătul nordic al mormântului a apărut o grupare de mărgele de chihlimbar şi de calcedon dintr-un şirag. Ele se aflau spre zona craniului mult distrus, adică în poziţia în care au fost depuse în momentul înmormântării. Mărgele de culoare neagră au mărimea de cca. 0,01 m, sunt plate şi cu colţurile rotunjite. Cele din chihlimbar sunt cilindrice şi puternic oxidate. În zona sternului se afla o fibulă din argint cu picior întors pe dedesubt, ornamentată cu două discuri montate pe arc. L fibulei este 0,48 m, iar sub aceasta au mai fost descoperite câteva mărgele din calcedon. În profilul sudic al gropii mormântului, la ad. de 0,75 de m au fost identificate oase umane în poziţie neanatomică. Spre peretele nordic al gropii se afla un vas întreg de culoare portocalie cu angobă de culoare cărămizie. Recipientul este un import roman. Lângă vas au fost descoperite încă 25 de mărgele. Fundul gropii mormântului, avea o pantă uşoară spre N. Capătul sudic al gropii s-a adâncit până la 0,73 m, iar cel nordic până la 0,87 de m, de la actualul nivel de călcare. L gropii mormântului este de 2,11 m, l 0,86 de m, iar capătul sudic (spre cap) este mai lat, iar cel nordic mai îngust.
La desfacerea mormântului nr. 2, a fost identificată o groapă rotundă care o tăia pe cea a mormântului. Aceasta din urmă se adâncea până la 1,30 m. Groapa mai recentă a ajuns până la 1,50 m. Această situaţie arată că mormântul a fost deranjat ulterior. Inventarul mormântului constă numai în mărgele din chihlimbar şi din calcedoniu.
În umplutura gropilor de morminte au fost descoperite şi fragmente preistorice rulate.
Datatarea mormintelor este oferită de fibula din argint cu analogii în mediul sarmatic din câmpia Tisei şi în mediul transilvănean din sec. IV p.Chr1. O altă fibulă din argint de acelaşi tip semnalată de localnici înainte de începerea săpăturilor se datează bine în a doua jumătate a aceluiaşi sec.
Bibliografie:
Note:
1.
1. Vaday 1989, Abb. 16, 5, Horedt 1982, p. 130, Abb. 58, 8.