Silvaşu de jos | Comuna: Haţeg | Judeţ: Hunedoara | Punct: Dealu Ţapului | Anul: 2017
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2017
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Paleolitic; Mezolitic; Epoca bronzului;
Categorie:
Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Necropolă;
Cod RAN:
| 87601.01 |
Județ:
Hunedoara
Unitate administrativă:
Haţeg
Localitate:
Silvaşu de jos
Punct:
Dealu Ţapului
Localizare:
| 87601.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Bica | Mihai | participant | Instiuție Nedefinită |
| Rusu | Aurelian | participant | Instiuție Nedefinită |
| Muscalu - Crețescu | Amina | participant | Instiuție Nedefinită |
| Foceac | Gheorghe | participant | Instiuție Nedefinită |
| Bunoiu | Victor | participant | Direcţia Judeţeană pentru Cultură Timiş |
| Diaconescu | Dragoş | participant | Muzeul Banatului, Timişoara |
| Tincu | Sorin | participant | Muzeul de Arheologie, Istorie și Etnografie Hunedoara |
| Burlacu | Vitalie | participant | Muzeul de Arheologie, Istorie și Etnografie Hunedoara |
Raport:
Campania anului 2017 s-a desfăşurat în perioada 1-30 iulie. Muzeul de Arheologie, Istorie şi Etnografie din Hunedoara, în calitate de instituţie organizatoare, a putut susţine financiar o echipă de cercetare formată din 6 specialişti. Totodată, printr-un protocol de colaborare cu Primăria Oraşului Haţeg, timp de 10 zile am beneficiat de sprijinul a trei lucrători, asistaţi social, ce aparţineau de primăria acestui oraş.
Ţinta principală a fost cercetarea sfertului de nord-vest al movilei M3, plecând de la profil magistral nordic al secţiunii S1.
Prima etapă a fost curăţarea jumătăţii vestice a profilului nordic, profil conservat în campania precedentă. Unitatea de cercetare deschisă a fost amplasată la nord de carourile 6, 7 şi 8 a secţiunii S1, suprafaţa deschisă fiind de 6x8 m. Caroierea a fost făcută plecând de la cele trei carouri deja menţionate, păstrând indicativul numeric al acestora pe axa N-S, iar liniile de carouri dispuse pe axa E-V au primit indicative literale, plecând de la A (din imediata vecinătate a laturii de nord a S1) până la D.
Din motive care au ţinut strict de volumul de muncă necesar, mai ales că doi dintre specialiştii participanţi (Aurelian Rusu şi Vitalie Burlacu) au analizat timp de două săptămâni materialul litic cioplit rezultat în urma campaniilor 2009-2010, după decopertarea întregii suprafeţe, au fost abordate liniile A şi B ale carourilor 6, 7 şi 8. Practic au fost cercetate şi finalizate carourile 6A, 6B, 7A, 7B, 8A, 8B, carouri care fiind situate în zona centrală au fost caracterizate şi prin cea mai mare cantitate de pământ ce trebuia excavată. Totodată cercetarea acestor carouri a putut oferi informaţii cu privire la partea de nord-vest a complexului C1/2015 (complex ce a dus la implementarea în cadrul movilei a mormântului de înhumaţie M1), la marginea nordică a complexului C2/2015-2016 (structură de bârne arse), şi la partea de nord a complexului C5/2016.
Astfel, după îndepărtarea nivelului vegetal (nivel 1), a fost cercetat nivelul 2 din carourile vizate, nivel de culoare brun-roşcată cu aspect dens lutos. În carourile 8A şi 8B a fost remarcată prezenţa nivelului 2a, nivel brun-roşcat cu aspect mai puţin dens, nivel ce se constituie în degradarea şi acumularea coluvială a părţii superioare a nivelului 2. După îndepărtarea nivelului 2, în caroul 6A a fost surprinsă şi documentată partea de NV a complexului C1/2015, complex ce se dezvolta în cadrul nivelului 3, tăindu-l pe acesta.
Săparea nivelului 3, de culoare brună cu intruziuni negre-cenuşii cu aspect relativ dens a permis cercetarea marginii de nord a complexului C2/2015-2016, fiind suprinsă totodată şi jumătatea de nord a complexului C6A/2016. Ambele complexe, care sunt legate intrinsec între ele se dezvoltau în nivelul 4.
Partea superioară a nivelului 4, numită de noi nivelul 4a, are o culoare brun-închisă, cu flecuri negre cu aspect relativ dens nivel mai consistent în special în zona carourilor din linia B. Acest sub-nivel acoperă partea superioară a nivelului 4, plan pe care au fost surprinse şi cercetate (în special în carourile 8A, 8B, 7B, zonă demarcaţie 7A şi 6A) aglomerări ceramice constând în fapt în vase ce au fost sparte în mod intenţionat, în momentul amenajării rugului funerar (i.e. complexul C2/2015-2016).
După cercetarea marginii de nord a C2 a fost posibilă conturarea părţii de nord a complexului C5/2016, complex adâncit ce se dezvolta deasemenea în nivelul 4. Restul de oase calcinate din umplutura sa a fost recuperată prin aceeaşi manieră, de spălare cu apă curentă prin sită ca şi în campania precedentă.
Astfel, este clar că nivelul 4 (nivel de culoare brună, cu spect dens, lutos) este rezultatul unor activităţi antropice premergătoare amenajării complexului C5 şi C2. Nivelul 4a corespunde momentului astupării rugului funerar din C2 şi totodată a vaselor depuse şi/sau sparte în mod deliberat pe partea superioară a nivelului 4 (cel puţin 5 vase), în jurul rugului ce era în combustie, fiind o primă etapă în sigilarea acestui moment de rit. A doua etapă în acest proces este amenajarea nivelului 3, nivel care este legat în mod direct de amenajarea unei movile cu caracter funerar de către comunităţile de tip Coţofeni III.
Profilele cu expunere estică şi vestică au fost documentate, pe cel cu expunere vestică fiind vizibil complexul C1. Profilele unităţii de cercetare au fost conservate cu solul excavat în cursul campaniei de cercetare.
Materialul arheologic a fost curăţat şi depozitat la Muzeul de Arheologie, Istorie şi Etnografie Hunedoara.
În paralel cu cercetarea arheologică propriu-zisă, după terminarea programului de lucru, au fost întreprinse cercetări de suprafaţă pe ramificaţia nordică, împădurită, a interfluviului pe care se află situată necropola tumulară de la Silvaşu de Jos, în special datorită faptului că, de pe şoseaua ce leagă Silvaşu de Jos de Hunedoara, erau vizibile trei ridicături de pământ. Astfel, în două zile au fost identificate şi cartate încă 16 movile de pământ, care prin aspectul general şi cel dimensional, sunt extrem de asemănătoare cu cele deja introduse în literatura de specialitate din cadrul acestui sit -nota 1. Putem concluziona la acest moment faptul că, în cadrul sitului din Dealu Ţapului, putem vorbi de un grup de 9 movile (excludem de aici aşa-numita movilă 7 -nota 2) situat pe partea mai înaltă a interfluviului şi de un grup de 16 movile ce sunt situate pe ramificaţia nordică, mai joasă, a acestuia, numărul de movile ajungând în acest moment la 25.
Bibliografie:
Note:
1.
1)Diaconescu-Tincu 2016, 107.
2)Diaconescu-Tincu 2016, 108.