Silivaşu de Jos | Comuna: Haţeg | Judeţ: Hunedoara | Punct: Dealu Ţapului | Anul: 2010
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2010
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Paleolitic; Mezolitic; Epoca bronzului;
Categorie:
Civil; Domestic; Religios, ritual şi funerar; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire; Necropolă; Necropolă tumulară;
Cod RAN:
| 87601.01 |
Județ:
Hunedoara
Unitate administrativă:
Haţeg
Localitate:
Silivaşu de Jos
Punct:
Dealu Ţapului
Localizare:
| 87601.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Diaconescu | Dragoş | participant | Muzeual Naţional Brukenthal Sibiu |
| Dumitrescu-Chioar | Florian | participant | Muzeual Naţional Brukenthal Sibiu |
| Luca | Sabin Adrian | participant | Muzeual Naţional Brukenthal Sibiu |
| Natea | Gheorghe Vasile | participant | Muzeual Naţional Brukenthal Sibiu |
| Palaghie | Vasile | participant | Muzeual Naţional Brukenthal Sibiu |
| Teodorescu | Raluca Maria | participant | Muzeual Naţional Brukenthal Sibiu |
| Roman | Cristian Constantin | participant | Muzeul "Castelul Corvineştilor", Hunedoara |
| Tincu | Sorin | participant | Muzeul "Castelul Corvineştilor", Hunedoara |
| Rusu | Aurelian | participant | Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu |
Raport:
Situl arheologic se află situat în partea nordică a localităţii Silvaşu de Jos, într-o zonă deluroasă şi constă în existenţa a şapte movile, dintre care trei se remarcă printr-o elevaţie mai mare (numite de noi M1, M2 şi M3). Cercetările întreprinse începând cu anul 2006 au vizat în mod principal movila M1, a cărei parte nordică a fost parţial afectată de un drum de exploatare ce leagă Silvaşu de Sus de Ocolişu Mare. Cercetările menţionate au vizat sferturile A (dispus în partea de SE a movilei) şi C (dispus în partea nord-vestică) şi în campania din 2009 sferturile B şi D. Rezultatele obţinute au fost publicate sub formă de rapoarte arheologice.
Cercetarea din anul 2010 a vizat sfertul B (zona de SV a movilei) al movilei M1, bazându-ne pe profilele create prin practicarea secţiunii S2/2009. De asemenea a fost vizată şi movila M4, movilă ce nu oferise nici o urmă antropică cu ocazia efectuării sondajelor geologice menţionate în rapoartele anterioare şi prezumtiva movilă M5. M4 este dispusă la aproximativ 70 m NNE de movila M1 şi are o elevaţie maximă de 0,7 m şi un diametru de cca. 12 m; M5 (elevaţie maximă 0,40 m şi diametru de cca. 7 m) este dispusă la cca. 160 m faţă de acelaşi punct de referinţă. Metoda de cercetare folosită pentru M4 şi M5 a fost practicarea unor secţiuni (S3/2010: 16x1,5 m şi respectiv S4/2010: 10 x 1,5 m) pe direcţie E - V ce „tăiau” movilele în două jumătăţi egale.
Movila M1
Săpătura arheologică propriu-zisă din movila M1 a vizat, aşa cum menţionam mai sus, sfertul B al acesteia. Identificarea în campania 2009 în secţiunea S2 a unei aglomerări de pietre (galeţi rulaţi natural) în zona c.B'1 şi B'2 precum şi a „brâului” de pietre considerat de noi în raportul din anul 2009 ca fiind legat de construirea movilei M1, circumscriind-o (cel puţin în cazul sfertului B) ne-a determinat să încercăm să vedem dacă nu este vorba de un nivel unitar care să fie caracterizat prin aceste aglomerări de pietre (galeţi).
Cercetarea a fost efectuată prin şpăcluirea nivelurilor observabile pe profilurile longitudinale ale secţiunii S2/2009 (conservate la sfârşitul campaniei anterioare). S-a excavat de cercetat nivelul 3 din sfertul B al movilei (brun cu intruziuni negre) nivel în care au fost identificate şi fragmente ceramice. Astfel s-a putut cerceta şi pune în lumină, sub nivelul 3, un nivel unitar ce conţinea o aglomerare de pietre. Faptul că în această aglomerare au fost identificate piese finite, piese în curs de prelucrare, aşchii şi galeţi de silex şi cuarţit ce prezintă caracteristicile tehnologice specifice Paleoliticului Mijlociu ne face să considerăm acest nivel ca fiind o arie (zonă) de „debitare”, cu alte cuvinte o zonă dedicată prelucrării prin cioplire a pietrei (eventual atelier) ce aparţine epocii vechi a pietrei.
Movila M4
Săparea secţiunii S3/2010 a dus la identificarea în zona centrală a movilei, lângă profilul longitudinal cu expunere nordică, imediat sub stratul vegetal a unei albieri de mici dimensiuni, ce conţinea fragmente osteologice sfărâmate. A fost prelevată toată umplutura acestei alveolări, flotarea acesteia ducând la identificarea, pe lângă fragmentele osteologice, a unor fragmente mici de cărbune de lemn. Imediat sub vegetal (nivelul 1a) a fost identificat un nivel gălbui-cenuşiu cu aspect relativ afânat (nivelul 1b) ce era tăiat de alveolarea menţionată mai sus. Sub acest nivel apărea un altul, brun-roşcat cu aspect relativ dens (nivelul 2) ce conţinea sporadic, fragmente ceramice şi piese litice (aşchii, galeţi). Excavarea acestui nivel a relevat existenţa în centrul movilei a unui complex de formă ovală cu axa lungă pe direcţie E-V. Acest complex avea o umplură brun-roşcată foarte asemănătoare cu nivelul 2 şi „tăia” nivelul imediat următor (nivelul 3) de culoare brună cu intruziuni negre, relativ dens. Cercetarea complexului central a dus la descoperirea unui schelet uman, cu siguranţă adult, depus pe spate, pe direcţie E-V, cu genunchii flexaţi, mâinile fiind întinse pe lângă corp; capul defunctului era orientat spre V, ”culcat” pe partea dreaptă, cu bărbia în piept. Starea de conservare a scheletului era una extrem de proastă, cercetarea sa fiind extrem de anevoioasă. Singura piesă de inventar identificată este un obiect, cel mai probabil de podoabă, posibil un cercel (?). Piesa este la acest moment dată spre analiză Laboratorului de Restaurare din cadrul Muzeului Naţional Brukenthal, analiză ce ne va putea oferi date cu privire la materia primă folosită pentru confecţionarea acestei piese.
În cadrul nivelului 3 au fost identificate fragmente ceramice (unele cu ornamente tipice Coţofeni), material litic (aşchii, galeţi, piese finite, fragment de posibil tipar pentru turnat obiecte din metal „vopsit” cu ocru, fragmente de râşniţe), bucăţi de ocru. Sub nivelul 3 a cărui formă demonstrează forma unei movile preexistente celei actuale a fost identificat un nivel de culoare brun închis, dens, lutos cu cracheluri albe, steril din punct de vedere arheologic.
Astfel putem discuta la acest moment de o asemănare izbitoare între stratigrafia celor două movile cercetate (M1 şi M4) precum şi în ceea ce priveşte poziţionarea şi forma complexului central (formă ovală cu axa lungă orientată aproximativ E - V), aspecte ce le considerăm ca argumente conjuncturale solide pentru a susţine contemporaneitatea celor două situaţii arheologice.
Movila M5
Plecând de la ideea unor movile preexistente care puteau să aparţină Paleoliticului Mijlociu (concluzie temporară afirmată la finalul campaniei din 2009) ne-a determinat să abordăm şi această prezumtivă movilă numită de noi M5. Numeam această ridicătură de pământ movilă prezumtivă datorită dimensiunilor reduse atât ca suprafaţă cât şi ca elevaţie. Secţiunea S4 a relevat existenţa aici a patru niveluri numerotate consecutiv plecând de la nivelul de sus. Nivelul 1 de culoare cenuşie, afânat şi corespunde aspectului general al aşa-numitului nivel vegetal. Nivelul 2 are culoare gălbui-cenuşie, fiind nisipos. În conţinutul acestui nivel au fost identificate piese litice (aşchii, galeţi) şi fragmente ceramice. Fragmentele ceramice aparţin, luând în considerare caracteristicile tehnologice culturii Coţofeni. Prezenţa lor în acest nivel, destul de consistent ca şi grosime, ne indică originea coluvială a acestui strat, tot acest fenomen petrecându-se la un orizont cronologic post-Coţofeni. Nivelul 3 are culoare brună, conţine mult nisip aspectul general fiind unul foarte dens. În conţinutul acestui nivel au apărut piese litice prelucrate din silex sau cuarţit care aparţin, tehnologic, Paleoliticului. La baza acestui nivel, suprapunând partea superioară a nivelului 4 (culoare gălbuie, foarte dens, cu intruziuni de argilă, steril arheologic) a fost identificată o aglomerare de pietre similară cu cea identificată sub movila M1. Stratigrafia identificată în secţiunea S4/2010 a demonstrat faptul că aici nu este vorba de o movilă, mica ridicătură de pământ fiind de fapt creată de factori naturali (coluviu şi eroziune).
La finalul campaniilor 2009 şi 2010 putem spune că movilele din Dealul Ţapului ţin de ritul funerar al comunităţilor de tip Coţofeni III. Movila M1 poate fi considerată la acest moment dat un cenotaf, şi conţine trei complexe arheologice adâncite aparţinând culturii Coţofeni (atribuirea culturală şi implicit cronologică relativă a fost făcută pe baza materialului ceramic descoperit aici). Movila M4 este cu siguranţă un mormânt de inhumaţie, tumular, cu manta de pământ. Apartenenţa sa la un orizont contemporan cu situaţia din M1 o putem susţine prin similarităţile stratigrafice deja menţionate precum şi prin tipologia tumulului în sine.
Subliniem totodată importanţa deosebită a zonelor de ”debitare” aparţinând paleoliticului mijlociu identificate în situl de la Silvaş sub movila M1 precum şi în cazul aşa-numitei ”movile M5”.
Au fost prelevate probe de cărbune de lemn din toate unităţile de cercetare. Scheletul din movila M4 a fost prelevat cu un substrat de sol, fiind la acest moment subiectul analizelor antropologice.
În campania 2011 se doreşte cercetarea jumătăţii sudice a movilei M4 precum şi extinderea şi intensificarea cercetărilor arheologice de suprafaţă în zona satelor actuale Silvaşu de Jos, Silvaşu de Sus, Ocolişu Mare în vederea identificării unor eventuale situri ce ar putea fi corelate cu situaţiile arheologice din Dealu Ţapului.
Materialele arheologice descoperite sunt depozitate la Muzeul Castelul Corvinilor din Hunedoara. Având în vedere caracterul descoperirilor de aici nu avem propuneri de conservare in situ. Profilurile S4 au fost conservate cu pământ în vederea păstrării lor în condiţii cât mai bune pentru campania viitoare.
Bibliografie: