Sighişoara | Judeţ: Mureş | Punct: Dealul Viilor | Anul: 2013
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2013
Perioade:
Preistorie; Antichitate; Evul Mediu;
Epoci:
Epoca bronzului; Epoca romană târzie; Epoca migraţiilor; Epoca medievală timpurie;
Categorie:
Religios, ritual şi funerar; Domestic;
Tipuri de sit:
Necropolă; Locuire civilă;
Cod RAN:
| 114523.05 |
Județ:
Mureş
Unitate administrativă:
mun. Sighişoara
Localitate:
Sighişoara
Punct:
Dealul Viilor
Localizare:
| 114523.05 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Harhoiu | Radu | responsabil | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Boroffka | Nikolaus | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Gáll | Erwin | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Ioniţă | Adrian | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Spânu | Daniel | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Baltag | Gheorghe | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
Raport:
Principalul obiectiv al campaniei din 2013 l-a constituit cercetarea integrală şi epuizarea cuptorului de olar din secolul al VIII- lea p. Chr., identificat parţial în campania precedentă. Totodată, s-a urmărit epuizarea arheologică a suprafeţelor din carourile A19, A20 şi A21 (din extremitatea de W a zonei „Dealul Viilor - Necropolă”). Cu acest prilej a fost identificat un nou mormânt de incineraţie în urnă din secolul al III-lea p. Chr. (mormântul 195), au fost cercetate parţial vestigiile a două locuinţe postromane, iar în straturile de cultură au mai fost identificate materiale ceramice din epoca bronzului (cultura Wietenberg), din epocă romană şi postromană. Locuinţele identificate în campania 2013 urmează să fie epuizate într-o campanie viitoare.
Mormântul 195. În colţul de NW al caroului A19, la 45 cm adâncime de la nivelul actual de călcare a apărut buza unei oale cenuşii lucrate la roată. Unele fragmente de la buză lipsesc probabil datorită deranjărilor provocate de arăturile efectuate de-a lungul timpului pe sit. Pe nivel -0,50 m, diametrul NS al urnei in situ este de 17,5 cm. În urnă a părtuns relativ mult pământ. Oasele au umplut jumătatea inferioară a urnei. Printre oasele incinerate (unele de mari dimensiuni) a fost identificată o pereche de pandantive căldăruşă din fier. În rugina unuia dintre pandantive s-au observat textura de fibre impregnate de rugină a unei ţesături (probabil un giulgiu în care au fost învelite resturile cremaţiei, înainte de introducerea lor în urnă). Prin ritul şi ritualul funerar, mormântul se încadrează în necropola din secolul al III-lea p.Chr. din Dealul Viilor formată din morminte de incineraţie în urne realizate din oale cenuşii lucrate la roata rapidă, cu forme specifice epocii provinciale.
Cuptorul de olar din secolul al VIII-lea p. Chr. Cuptorul de olar din secolul al VIII-lea p. Chr. a fost amenajat contra pantei Dealului Viilor şi a fost orinetat NNW 333° - SSE 153°. El se compune dintr-o groapă a fochistului (adâncime maximă -1,60 m de la nivelul actual de călcare) şi un canal de alimentare care asigură legătura cu camera inferioară de ardere. Groapă a fochistului a fost săpată de la nivelul podelei unei locuinţe surprinse numai parţial în suprafaţa cercetată, aflată la SSE de cuptor. Camera inferioară de ardere a fost suprapusă de un grătar de lut cu perforaţii circulare, aşezat pe o consolă de pământ crud cruţat. Deasupra grătarului se află camera superioară (destinată coacerii ceramicii), de formă cilindrică (cca 1 m diametru, păstrată între adâncimile -0,45 şi -1 m de la nivelul actual de călcare). Pereţii acestei camerei superioare au fost consolidaţi în faza de amenajare cu o armătură de pari de lemn.
După toate aparenţele, cuptorul a fost utilizat şi apoi abandonat: în interiorul său nu au fost identificate vase întregi (şarjele ceramice au fost îndepărtate), ci numai fragmente de oale ornamentate cu linii orizontale, prin folosirea pieptenului, din pastă brun roşcată, specifice perioadei târzii a caganatului avar. Aceste fragmente au fost introduse în cuptor în mod deliberat pentru sporirea reverberaţiei. Majoritatea acestor fragmente ceramice au fost identificate pe grătarul cuptorului, în canalul de alimentare şi în groapa fochistului.
Concluzii
Deşi săpăturile din campania 2013 au avut o anvergură modestă, totuşi, descoperirile realizate au un caracter excepţional. Mormântul 195 este cel dintâi mormânt de incineraţie în urnă descoperit în necropola din secolul al III-lea p. Chr. din Dealul Viilor care conţine un invetar metalic. De asemenea, cuptorul din secolul al VIII-lea şi locuinţa adiacentă formează vestigiile unuia dintre rarele ateliere de olar din arealul caganatului avar descoperite până în prezent. Cuptorul din secolul al VIII-lea se adaugă celolalte cuptoare de olar din secolul al IV-lea descoperite tot în Dealul Viilor, precum şi altor indicii ale activităţii unor olari în acelaişi loc în secolul al VI-lea. Această „continuitate” meşteşugărească poate fi explicată prin recursul constant la materia primă locală care şi astăzi este exploatată pentru fabrizarea cărămizilor şi a teracotei. În ciuda anvergurii modeste a săpăturii, descoperirile din acest an pledează în modul cel mai elocvent pentru continuarea nemijlocită a cercetărilor de teren din Dealul Viilor pe o perioadă de 5-10 ani.